MODULUL 1
Pregătirea modulului
• Aranjați sala astfel încât cursanții să poată lucra în echipe de 2-5 membri ;
• Imprimați și copiați documente pentru fiecare cursant/varianta electronică;
Secvența 1.
Cunoaște-ți mediul în care trăiești
“Este responsabilitatea noastă colectivă ți individuală să păstrăm și să îngrijim lumea în care trăim cu toții”.
Dalai Lama
Context
Mediul terestru este mereu în schimbare, atât în cadrul unor cicluri naturale cât și ca rezultat al anumitor evenimente sau influențe, inclusiv al activității umane. Pentru a-i ajuta pe cursanți să înțeleagă schimbările de mediu la scară globală, această secvență urmărește să-i determine să înțeleagă mai întâi cum inter-relaționează componentele mediului la o scară mai mică.
Activități
Pregătiți o listă a schimbărilor de mediu care au fost aduse de activitatea umană în regiunea în care locuiți. Concentrați-vă pe modificările care sunt vizibile și/sau măsurabile. De exemplu, cursanții ar putea analiza modul în care introducerea unei structuri antropice (un baraj, o fabrică, un cartier etc) într-un mediu natural a afectat acel mediu.
- ● Spuneți cursanților că această lecție va analiza conexiunile care pot exista într-un mediu și modul în care schimbările din mediul înconjurător pot afecta aceste conexiuni. Începeți prin a-i ruga pe cursanți să se gândească la un mediu local familiar (poate fi localitatea de reședință sau o regiune mai mare). Cursanții vor lucra în echipe și vor analiza componentele mediului: relieful, apa, aerul, solul, plantele, animalele, oamenii și componentele antropice.
- ● Pentru eficiență se recomandă folosirea unei fișe de lucru care va fi transmisă fiecărei echipe (Anexa 1).
- ● Rugați cursanții să identifice minim 2 conexiuni pe care le-au observat în mediul lor. Fiecare echipă trebuie să aleagă două elemente care sunt conectate din lista lor de observații și să descrie acea conexiune pe un afiș. Ei pot desena o diagramă sau altă imagine pentru a ajuta la explicarea conexiunii. Când toată lumea a finalizat sarcina, rugați grupurile să afișeze posterele pe panouri. Apoi, rugați cursanții să facă o scurtă plimbare pentru a vedea conexiunile pe care le-au găsit toți ceilalți.
Exemplu de conexiune
Scrieți "veveriță" în partea dreaptă a hârtiei și "copac" în stânga, apoi trage o linie între ele. Pe linie, scrieți "veverița folosește copacul pentru adăpost și hrană".
- ● Selectați una dintre conexiunile descrise de cursanți și provocați-i să reflecteze asupra efectelor eliminării unuia dintre elementele conectate.
- Cum ar afecta acest lucru celălalt element din conexiune?
- Ce s-ar întâmpla cu restul componentelor mediului?
Fișă de lucru
1. Relieful
2. Care sunt caracteristicile climatice locale? (anotimpuri, distribuția precipațiilor etc)
3. Care sunt resursele de apă ale zonei?
4. Identificați 3 specii de plante și animale care trăiesc în mediul local?
• Plante:
• Animale:
5. Solurile din mediul local/zonal (apreciați fertilitatea lor, particularități locale )
6. Componenta antropică (construcțiile, activități umane specifice zonei)
7. Ce rol joacă oamenii în acest mediu?
Verificarea înțelegerii
Rugați cursanții să lucreze împreună cu copiii pentru un proiect final. Atribuiți fiecărui părinte una dintre schimbările locale de mediu aduse de activitatea umană pe care ați identificat-o deja. Sarcina membrilor familie este de a efectua propriile cercetări cu privire la această schimbare de mediu și implicațiile sale pentru viitor. Fiecare familie va repeta procesul pe care l-a folosit in timpul atelierului. Ele pot începe prin observarea și descrierea mediului și apoi identifică conexiunile care există în acest mediu. Apoi, ei ar trebui să-și extindă cercetările pentru a analiza schimbarea acestui mediu adusă de activitatea umană și pentru a determina ce efect (pozitiv sau negativ) are activitatea asupra plantelor, animalelor și elementelor fizice. Sugerați cursanților să consulte diferite surse: Internet, presa etc.
Proiectul va fi postat pe Padlet și va include o explicație a schimbărilor de mediu pe care le-au observat, ce implică aceste schimbări pentru viitor și, dacă este cazul, recomandări cu ce ar trebui să se facă cu privire la aceste schimbări. Dacă nu este posibil ca familia să analizeze o schimbare de mediu legată de activitatea umană în comunitatea locală, sugerați o altă regiune pe care studenții o pot cerceta.
Secvența 2.
Consumul de resurse naturale
Context
Practicile de consum și producție nesustenabile nu numai că epuizează resursele naturale prin utilizarea intrărilor materiale, dar provoacă și impacturi asupra mediului ca urmare a extracției, procesării, fabricării, consumului și eliminării deșeurilor în fiecare etapă de viață a unui produs sau serviciu.
Aceste impacturi ale consumului și producției nesustenabile asupra mediului determină cele trei crize planetare cu care ne confruntăm în prezent:
- • schimbările climatice;
- • pierderea biodiversității;
- • poluarea.
Ele sunt profund interconectate și se influențează reciproc: poluarea contribuie la schimbări climatice, iar pierderea biodiversității este agravată atât de schimbările climatice, cât și de poluare.
Consumul nesustenabil al resurselor naturale are si un impact socio-economic negativ asupra comunităților și indivizilor. De exemplu epuizarea resurselor de sol sau degradarea acestuia ca urmare a unor practici agricole nesustenabile afectează mijloacele de trai ale fermierilor ceea ce conduce la insecuritatea alimentară și economică. Pierderea disponibilității resurselor naturale și a mijloacelor de trai a celor care depind de ele este, de asemenea, o cauză majoră a conflictelor și a războaielor.
Impactul socio-economic cauzat de consumul și producția nesustenabile este resimțită inegal în lume. Cei mai săraci oameni sunt cei a căror supraviețuire depinde direct de resursele naturale și care dispun de cele mai reduse mijloace de sprijin pentru a face față consecințelor.
Atunci când facem cumpărături rareori ne gândim la lanțul de activități, operații care au făcut ca articolul să fie ceea ce este. Un produs este obținut din RESURSE NATURALE care sunt limitate și a suferit o serie de procese complexe înainte de a ajunge la consumator.
Pentru a înțelege mai bine legătura dintre economie și mediu trebuie să devenim conștienți de ciclul de viață al produselor pe care le cumpărăm. Acest ciclu include resursele și procesele implicate în fabricarea unui produs, livrarea acestuia pe piață, precum și eliminarea produsului după utilizare.
Trebuie să devenim conștienți că deciziile noastre, ca și consumatori, cu privire la bunurile și serviciile pe care le cumpărăm sunt cele care determină alocarea resurselor. O afacere poate rezista doar dacă răspunde cerințelor consumatorilor, adică a noastră. Cu toate acestea, subapreciem rolul nostru ca și consumatori. Consumatorii inteligenți pot influența pozitiv calitatea vieții și a mediului înconjurător. Această conștientizare poate duce la o schimbare a obiceiurile consumatorilor care se vor reflecta într-o economie durabilă.
ACTIVITATEA 1
Identificarea resurselor folosite în producerea diferitelor bunuri
Această activitate îi ajută pe cursanți să înțeleagă mai bine cum și ce resurse, forță de muncă și capital sunt folosite pentru a produce bunurile. Cu aceste cunoștințe, ei vor aprecia mai bine conceptul de suveranitate a consumatorilor sau puterea pe care o au în calitate de consumatori de a efectua schimbarea.
Tipul activității: analiza individuală/familie
1. Afișați diferite obiecte și explicați că toate acestea sunt obținute din resurse naturale (epuizabile, regenerabile, inepuizabile).
2. Invitați cursanții să completeze fișa de lucru prin care sunt identificate resursele folosite la fabricarea obiectelor
Fișă de lucru
Articolul I (aliment)
1. Ce resurse regenerabile au fost folosite?
2. Ce resurse epuizabile au fost folosite?
3. Ce faci cu partea din produs pe care nu ai consumat-o?
Articolul II (produs de folosință îndelungată)
1. Ce resurse regenerabile au fost folosite?
2. Ce resurse epuizabile au fost folosite?
3. Ce faci cu articolul după epuizare?
Articolul III (hârtie)
1. Ce resurse regenerabile au fost folosite?
2. Ce resurse epuizabile au fost folosite?
3. Ce faci articolul după consum?
Feedback
- • Pentru ce obiect au fost ușor de identificat resursele din care au fost realizate?
- • De ce a fost dificil de identificat pentru unele obiecte resursele din care au fost realizate?
Recomandare pentru trainer
Dacă cursanții au omis să identifice apa ca resursă folosită în toate procese industriale atrageți-le atenția cu privire la aceasta. Dacă au omis să identifice energia electrică, explicați-le că aceasta este folosită în prelucrarea resurselor și este obținută folosind diferite resurse energetice.
Sarcină de grup
Masă rotundă.
Identificarea la nivel local sau regional a unei resurse exploată nesustenabil și care a produs sau poate produce în viitorul apropiat un impact negativ asupra comunității locale sau a indivizilor.
Fișa de lucru pentru copii/tineri (online)
Tinerii vor oferi 5/7 răspunsuri pentru fiecare întrebare în funcție de vârstă:
• Lucruri care sunt făcute și/sau utilizate de la plante:
• Lucruri care sunt făcute și/sau utilizate de la animale:
• Lucruri care sunt făcute și/sau utilizate din combustibili fosili:
• Lucruri care sunt făcute și/sau utilizate de la minerale:
• Lucruri care sunt făcute și/sau utilizate din apă, aer sau soare:
ACTIVITATEA 2
Risipa alimentară
Context
In anul 2022 omenirea a consumat până la data de 28 iulie tot ceea ce poate produce Terra fără să își epuizeze resursele. Pentru restul de 156 de zile consumul de resurse regenerabile s-a făcut prin epuizarea capitalului natural al planetei. La acest ritm de consum este nevoie de 1,75 planete Pământ pentru a acoperi nevoile populației într-o manieră durabilă. Trebuie ținut cont de faptul că în calcul nu au fost incluse și nevoile celorlalte specii care trăiesc pe Terra.
Această amprentă ecologică se calculează pe baza a şase categorii diferite de resurse:
- - culturile agricole
- - pășunile
- - spațiile forestiere necesare exploatării
- - zonele de pescuit
- - spațiile construite
- - spațiile forestiere necesare pentru absorbirea carbonului emis prin arderea de combustibili fosili
În ultimii 50 de ani decalajul a crescut continu: 29 decembrie în 1970, 4 noiembrie în 1980, 11 octombrie în 1990, 23 septembrie în 2000 şi 7 august în 2010.
Răspunzător de acest consum exagerat este în special sistemul alimentar de la nivel mondial. Mai mult de jumătate din biocapacitatea planetei (55%) este utilizată pentru a hrăni omenirea.
Agricultura contribuie la despăduriri, la schimbările climatice prin emiterea de gaze cu efect de seră, la pierderea biodiversității și la degradarea ecosistemelor, folosind o parte importantă din resursa de apă dulce de pe Terra.
Sistemul alimentar este în mod intim legat de obiceiurile de consum, mai ales de cele din țările bogate. De exemplu, dacă toți oamenii de pe Terra ar trăi precum francezii, ziua "depășirii" resurselor regenerabile ar fi fost înregistrată pe 5 mai 2022.
"Limitarea risipei alimentare ne-ar permite să amânăm această dată cu 13 zile, iar acest lucru nu este deloc neglijabil"
Laetitia Mailhes Laetitia Mailhes
Siguranța alimentară se referă la disponibilitatea, accesul și utilizarea alimentelor. Atunci când o persoană are întotdeauna acces la suficiente alimente sigure și nutritive pentru a-și menține o viață activă și sănătoasă, se consideră că beneficiază de siguranță alimentară. Pragul sub care se consideră că o persoană este subnutrită este de 1800 de calorii zilnic. Numărul oamenilor care suferă de malnutriție depășește 800 de milioane. Unde sunt acești oameni? În țările defavorizate.
Din păcate, însă, la nivel global se face o risipă de alimente considerabilă, care ar putea fi evitată și ar putea hrăni oamenii care suferă de foamete.
Aproximativ o treime din alimentele produse în lume pentru consumul uman anual (aproximativ 1,3 miliarde de tone) se pierd sau se irosesc. De aceea este necesar să ne corectăm comportamentul de consum, şi să îl corectăm în așa măsură încât să influențăm și comportamentul supermarketurilor.
Standardele estetice pe care le au supermarketurile sunt generate de noi, consumatorii. Dacă nu cumpărăm un morcov pentru că e îndoit sau un măr pentru că e puțin lovit, ele ajung la gunoi.
Cele mai mari rate de risipă le au:
- - rădăcinoasele: 40-50%
- - fructe și legume: 30%
- - cereale: 30%
- - pește: 30%
- - semințe oleaginoase: 20%
- - carne și produse lactate: 20%
Pierderile și risipa de alimente reprezintă de fapt o risipă majoră de alte resurse: apă, terenuri, energie, forță de muncă și capital, și produc în mod inutil emisii de gaze cu efect de seră, contribuind la încălzirea globală și la schimbările climatice.
Știați că...
Alimentele risipite în Europa ar putea hrăni 200 milioane de persoane. În SUA, anual, sunt aruncate la gunoi alimente în valoare de peste 30 miliarde de dolari. Alimentele pierdute sau irosite în prezent în America Latină ar putea hrăni 300 de milioane de persoane.
Prelucrarea și uscarea ineficientă, depozitarea deficitară și infrastructura necorespunzătoare sunt factorii determinanți pentru risipa de alimente în Africa. În Africa Subsahariană, pierderile de alimente după recoltare sunt estimate la 4 miliarde de dolari americani pe an – suficient pentru a hrăni cel puțin 48 de milioane de persoane.
Cauzele risipei alimentare
Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.
Știați că...
55% din risipa de alimente provine din gospodării?
Factorii care favorizează risipa alimentară în gospodării
- • Neplanificarea/planificarea nepotrivită a cumpărăturilor alimentare;
- • Promoțiile de tipul „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea unei cantități de alimente care de cele mai multe ori nu se justifică;
- • Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite;
- • Producerea unor cantități prea mari de alimente în cadrul gospodăriei. Acest fenomen este specific românilor în perioada sărbătorilor sau a diferitelor evenimente;
- • Refuzul de cumpăra fructe, legume care prezintă mici defecte de ordin estetic.
- • Depozitarea inadecvată a alimentelor
- • Porții prea mari la masă
Sarcină individuală
Identifică un obicei care te face un risipitor de alimente
Cum putem reduce risipa alimentară?
Toate persoanele au un rol important în reducerea risipei alimentare! Adesea, cu eforturi minime, risipa alimentară poate fi redusă, economisind bani și contribuind la protejarea mediului. Este mult mai ușor decât se crede!
Iată cum:
Acasă:
- • Planificați-vă mesele;
- • Folosiți surplusul de la prepararea meselor anterioare;
- • Interpretează corect informațiile despre perisabilitatea alimentelor. „expiră la data…” ne informează despre siguranța alimentelor și „a se consuma de preferință înainte de data…” ne informează despre calitatea alimentelor;
- • Puneți mai puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
- • Congelați porții gata făcute;
- • Depozitați alimentele în mod corespunzător (verificați etichetele pentru instrucțiuni de stocare, asigurați-vă că frigiderul este potrivit între 1 °C și 5 °C);
- • Informați-vă ce alimente aveți în cămară și frigider înainte de merge la cumpărături;
- • Rotiți alimentele stocate acasă – „primul intrat, primul ieșit”!
La cumpărături:
- • Faceți o listă de cumpărături;
- • Nu cumpărați când vă este foame;
- • Cumpărați doar cantitatea de care aveți nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente vrac);
- • Puteți alege fructe și legume imperfecte din punct de vedere al aspectului exterior (formă, dimensiune), aflate adesea la reducere;
- • Puteți achiziționa şi consuma produsele aflate la reduceri şi care sunt aproape de atingerea datei durabilității minimale dacă vizați un consum rapid al acestora.
La/școală:
- • Cereți să vi se servească porția potrivită dacă mâncați la cantină;
- • Diseminați către colegi recomandările despre cum putem preveni risipa de alimente.
La restaurant/cafenea:
- • Alegeți cantitatea pe care o puteți mânca/bea. Unele restaurante/cafenele au opțiunea aceasta;
- • Luați acasă ce vă rămâne;
Română 
English 
Ελληνικά 
Português 
Español 
Hrvatski