Mediul înconjurător- spațiul pe care îl degradăm

În primul rând degradăm planeta noastră, Pământul. Singurul loc unde suntem conștienți în prezent că există viețuitoare este planeta noastră de origine care este a treia planetă de la Soare. Pământul este singura planetă din sistemul nostru solar care are apă lichidă pe suprafața sa, fiind în același timp doar a cincea planetă ca mărime în general. Pământul este cea mai mare dintre cele patru planete cele mai apropiate de Soare, toate fiind compuse din rocă și metal și doar puțin mai mare decât Venus, planeta aflată în imediata sa apropiere. Cu aproximativ 4,5 miliarde de ani în urmă, când sistemul solar s-a format în configurația sa actuală, a treia planetă, Pământul, a fost creată atunci când gravitația a atras gaz și praf în rotație. Pământul are o scoarță solidă, o manta stâncoasă și un nucleu central, precum au și celelalte planetele telurice similare.

Pământul are munți, văi și vulcani la fel ca alte planete din sistemul nostru solar. Aproape 70% din suprafața Terrei este alcătuită din oceanul global, care are o adâncime medie de aproximativ 4 kilometri.

Atmosfera Pământului este alcătuită din 78% azot, 21% oxigen și 1% gaze suplimentare precum argonul, neonul, dioxidul de carbon etc. Atmosfera influențează atât vremea locală pe termen scurt, cât și pe termen lung de pe Pământ și protejează oamenii de majoritatea radiațiilor solare periculoase. În plus, ne protejează de meteoroizi, majoritatea arzând în atmosferă înainte de a lovi suprafața ca meteoriți și de a apărea ca meteori pe cerul nopții.

Clima favorabilă a Pământului și compoziția chimică au dus la o abundență de viață pe această planetă. Dacă ar fi să definim cel mai important element acesta este temperatura deoarece permite apei să existe în stare lichidă, Pământul este unic prin faptul că cea mai mare parte a planetei este acoperită de apă lichidă. În urmă cu circa 3,8 miliarde de ani oceanul uriaș al Pământului oferea un cadru ideal al apariției vieții.

Toți acești factori se concretizează într-o uriașă biodiversitate pe Pământ. Fiecare creatură vie, incluzând plantele, microorganismele, animalele și oamenii, este denumită biodiversitate. Potrivit oamenilor de știință, se crede că există aproximativ 8,7 milioane de specii de plante și animale. Cu toate acestea, până în prezent, doar aproximativ 1,2 milioane de specii au fost recunoscute și descrise. Acest lucru implică faptul că identitățile a milioane de alte creaturi sunt încă necunoscute.

Una dintre speciile cunoscute suntem noi, oamenii. Pe Pământ, oamenii au evoluat din maimuțe dispărute. Priviți din perspectivă zoologică, suntem considerați a fi Homo sapiens, o specie verticală, care locuiește pe pământ și care cel mai probabil a apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 315.000 de ani.

În anul 10.000 î.Hr. existau doar 5-10 milioane de oameni pe Pământ, în momentul Revoluției Agricole. Revoluția industrială a început în 1800, când pe planetă existau aproximativ 1 miliard de oameni. În secolul al XIX-lea, creșterea populației a fost alimentată de expansiunea agricolă continuă, extracția combustibililor fosili și exploatarea mineralelor.

Această creștere uriașă a populației într-o perioadă atât de mică de timp a cauzat o mare problemă. Pentru a hrăni toată populația, oamenii au trebuit să preia natura, pădurile s-au transformat în câmpuri agricole, habitatele naturale au fost distruse pentru creșterea animalelor, mările s-au transformat în zone de pescuit și satele s-au transformat în mari orașe industriale. O dezvoltare atât de accelerată într-o perioadă atât de scurtă de timp a condus la emisii dăunătoare ce sunt prezente în cantități atât de mari încât natura nu le poate asimila provocând urgența climatică pe care o îndură planeta în acest moment.

Mediul înconjurător

Mediul înconjurător nu este static, se poate schimba din cauze naturale și/sau antropice (umane).

Cauze naturale

Există mai multe cauze naturale care au afectat mediul acestei planete de milioane de ani; erupțiile vulcanice, cutremurele, uraganele, inundațiile, incendiile forestiere, furtunile de nisip sunt doar câteva dintre ele și toate acestea afectează mediul înconjurător. Cu toate acestea, ele au avut consecințe foarte diferite înainte și după creșterea numerică a populației umane.

Toate aceste dezastre naturale nu au fost problematice pentru mediu înainte de apariția oamenilor. Erupțiile vulcanice au creat noi insule și habitate, iar cenușa din erupția vulcanică este extrem de fertilă și hrănitoare pentru habitate datorită nutrienților cheie, cum ar fi fierul, calciul, magneziul, sodiul, potasiul și multe altele.

Inundațiile distribuie și depozitează sedimente fluviale acoperind suprafețe mari de teren cu apă dulce. În plus, ele transportă și depun sedimente bogate în nutrienți în acele zone umede, unde susțin atât viața plantelor, cât și cea animală.

Incendiile forestiere sunt de mare ajutor în anumite privințe deoarece se elimină substratul cu creștere redusă, solul fiind curățat de copaci și frunze moarte, apoi este expus la soare, și este fertilizat de cenușa acestor incendii forestiere. Copacii existenți pot deveni mai puternici și mai sănătoși prin reducerea acestei concurențe pentru resurse.

Iar furtunile de nisip din Africa transportă nutrienți peste Oceanul Atlantic hrănind solul forestier sud-american, precum în Amazonia.

Cu toate acestea, în prezent unele dintre aceste evenimente au loc cu o frecvență mult mai mare decât înainte ca populația umană să devină distructivă pentru habitate, animale și oameni.

Cauze antropice

Ele reprezintă acțiunea umană asupra mediului. Aceste schimbări au fost nesemnificative în trecut. Cu toate acestea începând din secolul al XIX-lea și în special în secolul al XX-lea au câștigat importanță datorită creșterii numerice a populației și implicit a consumului.

Încă de la primii strămoși ai speciei noastre, activitatea umană a avut un impact asupra mediului. De la începutul existenței lui Homo sapiens pe planetă, oamenii au schimbat mediul din jurul nostru prin agricultură, călătorii și, în cele din urmă, urbanizare și rețele economice. Amploarea impactului nostru asupra mediului în acest moment din istoria fizică a globului îi determină pe experți să concluzioneze că nu mai există "natură curată" sau ecosisteme lipsite de interferențe umane.

Agricultura și animalele domestice

Agricultura, prima invenție umană semnificativă care ne-a permis supraviețuirea ca specie, a făcut progrese notabile datorită necesității de a hrăni o populație umană în creștere numerică. Civilizațiile vânătorilor-culegători au reușit să se sedentarizeze și să-și producă propria hrană datorită agriculturii timpurii. Prin introducerea speciilor non-native în noile habitate și favorizarea cultivării anumitor plante și creșterii unor animale în detrimentul altora, acest lucru a avut o influență negativă imediată asupra mediului.

Domesticirea animalelor și a altor specii a avut un impact negativ extraordinar asupra ecosistemului prin schimbarea funcționalității terenului. Animalele care pășunau au provocat eroziunea solului și pierderea ierburilor native, ceea ce a contribuit la schimbarea mediului. Iar acum știm că schimbările în compoziția gazelor din atmosferă au fost afectate în mod semnificativ de creșterea rapidă a numărului de bovine pentru a îndeplini cerințele nutriționale umane.

Despăduririle

Pe măsură ce tot mai multe persoane trebuie să beneficieze de locuință, orașele trebuie să fie construite în spații mai mari. Pentru a produce materiale de construcție și pentru a face loc extinderii urbane și suburbane este nevoie de cele mai multe ori de îndepărtarea pădurilor.

Numeroase consecințe ale defrișărilor includ reducerea nivelului de oxigen (și o creștere a gazelor cu efect de seră), un risc mai mare de eroziune a solului și distrugerea habitatelor animalelor.

În întreaga lume, până la 15 miliarde de copaci sunt în prezent tăiați anual. Pe scurt, nu este nici înțelept, nici durabil pentru oameni, animale sau mediu.

Pădurile influențează în mod semnificativ tiparele precipitațiilor, calitatea apei și a solului și protecția împotriva inundațiilor. Pădurile susțin în mod direct gospodăriile și mijloacele de subzistență a milioane de oameni.

Poluarea aerului

Activitățile umane au un impact asupra ecosistemului contribuind la poluarea aerului sau la eliberarea de compuși periculoși în atmosferă. Deși poate fi dificil să se determine care poluanți sunt legați de efectele speciale asupra mediului sau asupra sănătății publice, este larg recunoscut faptul că poluarea aerului poate avea efecte negative atât asupra vieții plantelor, cât și asupra vieții animalelor pe lângă problemele de sănătate publică.

Poluarea aerului este doar un singur tip de poluare. Ea poate proveni din deșeuri umane, substanțe chimice industriale sau alte surse și poate avea un impact asupra solului sau râurilor. Acești poluanți pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului, provocând probleme cum ar fi ploi acide și creșterea algelor periculoase în ocean, precum și daune asupra mediului înconjurător.

Consumul nostru de combustibili fosili și emisiile de CO2 asociate acestuia reprezintă una dintre cele mai semnificative modalități prin care oamenii au avut un impact asupra mediului. Cercetările recente arată că emisiile de CO2 sunt legate de pierderea efectului de absorbție de carbon al terenurilor forestiere (din cauza despăduririlor) și de prezența particulelor în aer. Acest lucru este valabil mai ales atunci când emisiile sunt combinate cu particulele existente în aer și cu deteriorarea stratului de ozon al pământului.

Poluarea apei

Poluarea apei se referă la contaminarea apei cu o cantitate excesivă de substanță care ar putea fi dăunătoare atât pentru oameni, cât și pentru mediu. Cantitatea de poluant, efectul său asupra mediului și modul în care este utilizată apa, toate acestea contribuie la gradul de contaminare al apei. Procesele chimice, biologice sau fizice pot produce poluanți. Contaminarea apei poate rezulta ocazional din procese naturale, cum ar fi erupții vulcanice sau evaporare, dar cea mai mare parte a poluării provine din activitatea terestră umană. Pe măsură ce apa care conține poluanții se integrează în circuitul apei în natură, contaminanții vor călători cu ea.

Aceștia pot ajunge direct în apă atât prin evacuări legale dar și neautorizate din fabrică, cât și prin instalații necorespunzătoare de tratare a apei. Alimentarea cu apă poate fi afectată de deversări și scurgeri de la conductele de petrol și de la nave. Resturile pot ajunge în râuri din cauza vântului, furtunilor și a deșeurilor, în special atunci când vine vorba de deșeuri de plastic.

Toate cauzele descrise mai sus au dus la ceea ce numim astăzi urgență climatică. Clima a avut întotdeauna un impact asupra oamenilor. În ciuda prosperității și a tehnologiei națiunilor industriale contemporane, clima continuă să aibă un impact fundamental asupra bunăstării umane. Domiciliul unei persoane, dieta, mijloacele de transport și activitățile de petrecere a timpului liber sunt toate influențate de climă.

Clima controlează modul în care sunt produse alimentele, câtă apă este disponibilă, câtă energie este utilizată, cum se răspândesc bolile și alți factori care afectează sănătatea și bunăstarea umană. În plus, are un impact asupra capacității ecosistemelor de a produce produse și servicii atât pentru oameni, cât și pentru celelalte specii cu care coexistăm pe planetă. Acțiunile umane au, de asemenea, un impact asupra climei. În prezent, dovezile științifice că Pământul se încălzește sunt copleșitoare, așa cum vom prezenta în capitolele ce urmează. Numeroase dovezi arată, de asemenea, că acțiunile umane, în special arderea combustibililor fosili și alte activități care produc gaze cu efect de seră care captează căldura în atmosferă, sunt cauza principală a acestei încălziri.

Previziunile viitoare referitoare la schimbările climatice indică faptul că dacă nu se iau măsuri radicale și persistente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, Pământul va continua să se încălzească. Creșterea nivelului mării, schimbările în chimia oceanelor și variațiile frecvenței și severității valurilor de căldură, a precipitațiilor și a secetelor sunt doar câteva dintre numeroasele schimbări conectate și care interacționează în sistemul terestru care sunt cauzate de creșterea temperaturilor și a concentrațiilor de gaze cu efect de seră.

Sistemele naturale și umane sunt în mod semnificativ în pericol ca urmare a acestor schimbări. Putem anticipa în mod rezonabil că efectele schimbărilor climatice vor fi mai grave dacă nu se iau măsuri pentru a limita amploarea și a se adapta la impactul acestora, chiar dacă specificul modului în care se vor manifesta efectele viitoare ale schimbărilor climatice nu este la fel de bine înțeles precum cauzele și mecanismele fundamentale ale schimbărilor climatice.

//to do//
At the end of the post there is a cloud shaped object where our audience can click to follow worksheet. After reading about environment and space we degrade, try answering on some questions:

Fișă de lucru

Română