MODULUL 2
Pregătirea modulului
• Aranjați sala astfel încât cursanții să poată lucra în echipe de 2-5 membri ;
• Imprimați și copiați documente pentru fiecare cursant/varianta electronică;
Secvența 1.
Poluarea cu deșeuri menajere
Context
Deșeurile menajere sunt de obicei numite gunoi. Cantitatea de deșeuri create crește odată cu populația globală. În general, producția de deșeuri crește pe măsură ce civilizațiile umane devin mai automatizate și industrializate.
De exemplu, revoluția industrială a adus noi bunuri produse și noi tehnici de fabricație, ceea ce a crescut cantitatea de gunoi industrial și de deșeuri solide de origine. Ambalarea excesivă a multor produse și consumerismul modern contribuie considerabil la creșterea deșeurilor solide.
Reducerea deșeurilor de plastic din natură ține de schimbarea comportamentului nostru de consumatori:
- Reducem consumul de materiale care nu se degradează sau se degradează greu
- Evităm risipa
- Reciclăm mai mult și aruncăm mai puțin
Dintre deșeurile menajere impactul negativ cel mai mare asupra mediului îl are plasticul.
Plasticul este peste tot în jurul nostru, face parte din toată viața noastră. Mulți dintre noi avem prima experiență cu plasticul încă de la naștere atunci când moașa pune brățara de identificare din plastic pe glezna nou născutului. Din acel moment, creștem într-o lume dominată de plastic.
Produsele din plastic au început a fi fabricate la începutul secolului al XX-lea, când Leo Baekeland a inventat Bakelite folosit rapid pentru a produce telefoane, jucării, piese auto, materiale de construcții. În prezent există peste 50 de tipuri principale de plastic. Plasticul și-a găsit utilizarea în toate domeniile de activitate, devenind un material indispensabil.
Activitate de grup
Rugați cursanții să reflecteze pe tema utilizării plasticului: importanța lui în viața cotidiană, la locul de muncă, cât de frecvent folosesc obiectele de plastic, mai ales pe cele de unică folosință.
Domenii de utilizare a pșasticului:
- Ambalaje ( circa 1/3 )
- Conducte și instalații sanitare (1/3)
- Mașini (20%)
- Mobilier și jucării
Ca orice obiect, și cele din plastic au o durată de utilizare după care devin deșeuri. Circa 95% din ambalajele din plastic din întreaga lume sunt utilizate o singură dată. Produse precum paharele și tacâmurile făcute din plastic sunt folosite doar o dată înainte de a fi aruncate.
Ce facem cu deșeurile de plastic când vrem să scăpăm de ele? Oamenii au tendința de alege cea mai comodă metodă de a scăpa de ele:
1. Le aruncă la coșul de gunoi fără să le selecteze și de aici ajung la groapa de gunoi.
2. Le aruncă la întâmplare, mai ales atunci când sunt în afara locuinței și când nu au în apropiere un coș de gunoi. Frecvent astfel de deșeuri de plastic ajung în lacuri, râuri și de aici mai departe în mări și oceane.
Care este cea mai mare problemă cu deșeurile din plastic? Plasticul nu se degradează, astfel încât tot plasticul făcut vreodată există încă pe suprafața planetei noastre. Dacă este expus la lumina soarelui pentru perioade îndelungate, plasticul poate deveni fragil și se rupe în bucăți mai mici. O sticlă de plastic plutește în ocean circa 450 ani pentru a se descompune în fragmente din ce în ce mai mici. ELE NU VOR DISPĂREA NICIODATĂ PE DEPLIN.
3. Reciclarea. Tot mai mulți oameni se implică în selectarea deșeurilor de plastic pentru a putea fi colectate de firmele specializate. Aceste firme livrează deșeurilor de plastic companiilor specializate în reciclarea acestuia. Și totuși reciclarea plasticului este mai dificilă decât a altor materiale precum sticla, hârtia, textilele. Principala problemă este că plasticul topit trebuie să fie de același tip. De asemenea, coloranții și aditivii folosiți în materiale plastice îl fac mai dificil de reciclat.
Știați că...
De fiecare dată când speli o îmbrăcăminte sintetică, șuvițe minuscule de plastic precum nylon și acrilic (numit microfibre) sunt spălate din îmbrăcăminte și în ajung în apele uzate de la mașina de spălat. Se apreciază că la o spălare o mașină de spălat eliberează până la 700 000 microfibre.
Întrucât sunt prea mici pentru a fi filtrate de stațiile de tratare a apei, aceste microfibre ar putea fi și în apa noastră potabilă. Cercetările au arătat că 83% de probe de apă de la robinet prelevate din diverse locuri din întreaga lume au fost contaminate cu fibre de plastic microscopice.
Aceste microfibre au fost găsite și în apa îmbuteliată. Oamenii de știință au găsit aproximativ de două ori mai multe particule de plastic în apă îmbuteliată decât în apa de la robinet.
Reciclarea deșeurilor din plastic este un proces destul de pretențios și nu poate fi făcut pentru orice tip de material. De aceea, oamenii ar trebui să fie foarte atenți la ceea ce cumpără și cum le depozitează în interiorul containerelor de gunoi.
Există mai multe materiale reciclabile din plastic dar sunt și altele acre nu pot trece printr-un astfel de proces. Pe toate produsele fabricate din acest material reciclabil există simbolul triunghiului inscripționat care se numește cercul Möbius. Acesta a fost pentru prima dată implementat de Society of Plastic Industry în anul 1988. În interiorul lui se regăsește un număr, de obicei de la 1 la 7 – reprezentând gradul de ușurință cu care plasticul se poate recicla.
PET (polietilen tereftalat) este folosit în fabricarea sticlelor pentru băuturi. Poate fi reciclat cel mai ușor.
HDPE (polietilenă de înaltă densitate) este un material cu o densitate mare, care se regăsește în recipiente de lapte, ambalaje de cosmetică, produse de curățat, mobilier de grădină, biberoane, containere, cutii de depozitare și alte produse care au nevoie de rezistență. Nu este afectat de căldura puternică, ceea ce îl face perfect pentru astfel de ambalaje.
PVC (clorură de polivinil) se regăsește în țevi, cabluri, rame de ferestre, produse medicale, încălțăminte etc. Este un plastic foarte durabil, dar ușor în același timp, are rezistență la foc și intemperii. PVC este considerat printre cele mai nocive și mai periculoase materiale plastice care nu pot fi reciclate.
LDPE (polietilenă de mică densitate) se regăsește în pungi alimentare, saci de gunoi, sticle flexibile, iar reciclarea acestui poate produce alte pungi noi de plastic.
PP (polipropilenă) este un plastic extrem de rigid, însă cu o densitate foarte mică, ceea ce îl face rezistent la căldură și destul de ușor de reciclat. Din polipropilenă sunt fabricate: capace de sticle, ambalaje pentru alimente și paiele de băut. După ce este reciclat pate fi reutilizat.
PS (polistiren) este des întâlnit în construcții, instalații sanitare, jucării, eprubete medicale și alte elemente de acest fel, pentru că poate fi un izolator bun și rezistă la șocuri. Cu toate acestea, expunerea lui la căldură este considerată toxică.
O ultimă categorie este cea mixtă, în care se încadrează materiale plastice ce nu pot fi reciclate, pentru că au o compoziție mult prea complexă. Printre acestea se încadrează poliuretanul, acrilicul sau policarbonatul.
Cum se reciclează corect plasticul?
- Orice recipient de plastic trebuie curățat înainte de a fi introdus în containerul destinat materialului;
- Pungile de plastic trebuie să fie curate și strâns împachetate pentru a fi reciclate;
- Etichetele de pe ambalaje vor fi îndepărtate înainte de aruncarea lor;
- Sticlele trebuie să fie aplatizate și cu dopul pus.
Atunci când aceste proceduri nu sunt respectate, majoritatea produselor ajung să fie excluse din ciclul de reciclare și să fie depozitate la gropile de gunoi, unde pot sta de la zeci, până la sute de ani, până când se descompun.
Accesează linkul de mai jos pentru a învăța cum se colectează corect deșeurile de plastic.
Cum poți reduce poluarea cu plastic
1. Cumpără mai multe alimente în vrac și mai puține produse ambalate!
Containerele de unică folosință inundă supermarketurile (tăvi din polistiren, sticle PET, pachete tetra, recipiente din plastic etc.). Dar există o alternativă: tot mai multe unități oferă posibilitatea de a cumpăra în vrac.
2. Dacă mergi la cumpărături, nu uita să iei o sacoșă de pânză!
Dacă atunci când mergem la cumpărături vom folosi sacoșe reutilizabile (pânză, sfoară sau răchită) sănătatea planetei noastre se va îmbunătăți. De acum amintește-ți să iei una cu tine când ieși din casă.
3. Renunță la folosirea paharelor de plastic pentru cafea!
Știu că este dificil să faci asta atunci când călătorești. De aceea îți propun să renunți la acestea atunci când ești la serviciu sau la școală. O variantă mai soft este aceea a folosirii paharelor de carton, dar și acestea au în conținutul lor plastic (chiar dacă în cantități reduse). Cel mai bine este dacă folosești pahare sau căni de sticlă sau ceramică.
4. Folosește propria sticlă de apă reutilizabilă!
Poți alege să folosești sticle de plastic reutilizabile pe care să le utilizezi mai mult timp. Dacă nu este prea incomod poți folosi ambalaje de sticlă.
5. Spune NU tacâmurilor din plastic!
Există alternative la aceste obiecte care sunt de unică folosință: cele produse din lemn, din metal care pot și refolosibile sau chiar din plastic compostabil.
6. Renunță la paiele din plastic!
Paiele și agitatoarele din plastic sunt obiecte de unică folosință care după utilizare poluează mediul. Poți folosi ca alternativă pe cele de hârtie sau ... să renunți la ele. Nu este deloc dificil.
7. Renunță la folia de plastic!
Spre deosebire de folia alimentară care nu poate fi reciclată, folia de hartie este reciclabilă. Deci, dacă utilizați folie, asigurați-vă că o puneți în coșul de reciclare după utilizare! O altă alternativă sunt noile folii ecologice cu ceară de albine . Fabricate din bumbac 100%, rășină de pin, ulei de jojoba și ceară de albine locală, sunt 100% naturale și ecologice. Acest lucru înseamnă că niciun dăunător nu va pătrunde în alimente cât timp sunt depozitate, sunt reutilizabile și compostabile, oprind poluarea cu plastic. În plus, vin în modele distractive!
8. Atenție la pliculețele de ceai!
Utilizați ceai din frunze vrac cu o strecurătoare de ceai în loc de pliculețe de ceai care sunt sigilate cu plastic. Aruncarea pliculețelor de ceai poate contribui la problema poluării. Înmuierea unui pliculeț de ceai de plastic poate elibera 11,6 miliarde de particule de microplastic într-o ceașcă de ceai. Lucrurile se schimbă, totuși: biodegradabile recent au aparut plicuțele de ceai
9. Optează pentru sticle de vin cu dopuri de plută!
Alege sticle de vin cu dopuri din pluta naturala in loc de dopuri din plastic sau capace metalice cu filet (care contin BPA, un produs chimic industrial folosit la fabricarea anumitor materiale plastice).
10. Alege recipientele pentru alimente din sticlă sau oțel!
Dacă mănânci la serviciu/scoală, posibil să folosești o cutie de plastic pentru transportul alimentelor. Îți sugerăm să schimbi rutina și să optezi pentru recipiente din sticlă sau din oțel inoxidabil. Nu numai că planeta o va aprecia, dar și sănătatea ta, deoarece unele dintre aceste recipiente din plastic pot elibera substanțe nocive.
11. Când spălați folosiți cîrlige de lemn în locul celor de plastic!
Chiar și cele mai mici acțiuni pot avea un impact pozitiv major asupra planetei noastre. De exemplu, ceva la fel de rutinic precum agățatul hainelor la uscat poate deveni un act extraordinar dacă trecem de la cârlige de plastic la cele de lemn.
Activitate sugerată
Provocați cursanții la o discuție pe tema deșeurile de plastic.
1. Cum scapă de ele acasă, la locul de muncă sau la școală, în timpul călătoriilor?
2. Pe o scară de la 1 la 10 unde ar plasa comportamentul lor responsabil în privința reducerii consumului de plastic si al reciclării acestuia?
3. Provocați-i să identifice comportamente prin care pot reduce utilizarea plasticului în următoarele 30 de zile.
Colectarea selectivă a deșeurilor menejere
Container GALBEN: PLASTIC AND METAL
DA: bidoane și cutii din plastic, pungi din plastic, ambalaje de protecție din plastic, jucării de plastic, doze de băuturi, cutii de conserve, cutiile TetraPack (cutii de lapte și suc), etc.
NU: produse combinate din metal și plastic, polistiren din construcții, cutii/bidoane cu resturi de vopsea, diluanți sau alte substanțe chimice periculoase, deșeuri medicale (de exemplu seringi folosite) etc
Container VERDE: STICLĂ
DA: ambalaje din sticlă (fără capac), borcane (fără capac), damigene, ambalaje din sticlă de la produse cosmetice etc.
NU: oglinzi, geamuri, produse din porțelan, ceramică, cristal/vase rezistente la căldură etc.
Container ALBASTRU: HÂRTIE ȘI CARTON
DA: reviste, ziare, maculatură, plicuri; cutii, fotografii, cartoane de ouă, cutii de pizza, etc. (curate și uscate)
NU: hârtie și carton ce conțin reziduuri de mâncare, șervețele și hârtie bucătărie folosite, hârtie de ambalat lucioasă.
Container MARO: BIODEȘEURI
DA: resturi de fructe şi de legume proaspete sau gătite, resturi de pâine şi cereale, zaț de cafea/resturi de ceai inclusiv pliculețe, coji de ouă, coji de nucă, cenușă de la sobe (când se arde numai lemn), rumeguș, fân şi paie, resturi vegetale din curte (frunze, crengi şi nuiele mărunțite, flori), plante de casă, bucăți de lemn mărunțit, ziare, carton mărunțit – umede şi murdare, șervețele de hârtie.
NU: resturi de carne și pește, gătite sau proaspete, resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frișcă), ouă întregi, grăsimi animale şi uleiuri vegetale, excremente ale animalelor de companie, cenușă de la sobe (dacă se ard şi cărbuni), resturi vegetale din curte tratate cu pesticide, lemn tratat sau vopsit.
Container NEGRU: DEȘEURI MENEJERE
DA: resturi de mâncare (carne, lactate, vegetale, ouă), scutece de unică folosință, absorbante, reziduurile/excrementele animalelor de casă, conținutul sacului de la aspirator, mucuri de țigară, șervețele folosite, ambalaje foarte murdare, cioburi de ceramică și porțelan, veselă de unică folosință foarte murdară, cenușa de la sobe (dacă în afară de lemn se ard și cărbuni), resturi vegetale din curte (dacă sunt tratate cu pesticid), lemn tratat sau vopsit ș.a.
NU: Deșeuri textile, încălțăminte, pământ, nisip, pietriș, deșeuri de echipamente electrice și electronice și de baterii, acumulatori, componente ale autovehiculelor (piese din dezmembrări), anvelope, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri voluminoase (mobilier, covoare, saltele, etc.)
Poluarea Oceanului
Activitate online
Plasticul nu poluează doar zonele de uscat. El ajunge pe diferite căi în mări și oceane unde deja s-au conturat adevărate insule de plastic.
Marea insulă de gunoaie din Pacific (Great Pacific Garbage Patch) este o zonă de acumulare a unei multitudini de deșeuri de plastic (sticle din plastic – PET, plase de pescuit din nylon (plastic), obiecte plutitoare, plastic mărunțit etc.). Ea se întinde pe 1.6 milioane de kilometri pătrați.
- • Plasticul din ocean reprezintă deja peste 150 de milioane de tone de deșeuri.
- • Până în 2050, oceanele ar putea conține mai multe materiale plastice decât pește.
- • În fiecare an aproximativ 8 milioane tone de plastic ajung în mările și oceanele Terrei.
Care sunt efectele plasticului asupra vieții marine?
Resturile mari de plastic care plutesc în oceane pot ucide animale precum delfinii și balenele. Pungile de plastic care plutesc sub apă sunt consumate de țestoase care le confundă cu meduzele. Își blochează sistemele digestive și ajung la înfometare.
Albatroșii Layson sunt păsări mari de mare care trăiesc în Pacific și se hrănesc cu pește și calmar Deseori confundă peștii cu plasticul și ajung să își hrănească puii cu bucăți de plastic. Aceștia înghit plasticul care le creează senzația de sațietate și mor prin infometare.
Produsele chimice toxice care plutesc în oceane sunt atrase de plastic și de multe ori „se lipesc” de el, Deci, atunci când peștele mănâncă mici bucăți de plastic, ei mănâncă și substanțele chimice toxice. Peștii mici se hrănesc cu fragmente minuscule de plastic. Peștele mai mare care îi mănâncă acumulează o doză mai mare de poluanți, deoarece mănâncă o mulțime de pești mai mici. Pe măsură ce progresezi în lanțul alimentar, poluanții devin din ce în ce mai concentrați. În vârful lanțului trofic ne aflăm noi oamenii.
O insulă îndepărtată, minusculă și nelocuită din Oceanul Pacific, numită Insula Henderson are cea mai mare densitate de gunoi din plastic găsit oriunde în lume. Există aproape 18 tone de plastic, rupte în 37,7 milioane separate bucăți. Crabii au fost găsiți trăind în bucăți de gunoi, cum ar fi ambalajele de cosmetice și capace de sticlă de plastic. Cum a ajuns tot acest plastic acolo? Insula este aproape Centrul Pacificului. Prin intermediul unui curent rotativ imens care a colectat tot acest gunoi.
Există plaje pe insulele Pacificului care par a fi acoperite cu nisipuri de diferite culori. În realitate sunt fragmente minuscule de plastic care au fost rupte în fragmente minuscule.
Secvența 2.
Amprenta de carbon
Context
Mediul terestru este un mediu dinamic care evoluează permanent. Clima, ca parte e mediului terestru este supusă acestei schimbări. De-a lungul istoriei Pământului au existat perioade de încălzire climatică dar și perioade glaciare. Ele au fost rezultatul proceselor și fenomenelor terestre dar și a unor fenomene cosmice. Un rol important în schimbările climatice îl are variația CO2 în atmosferă. Ponderea este influențată de diferite fenomene terestre care duc la creșterea acestei ponderi: erupțiile vulcanice de exemplu.
Odată cu apariția industriei (la începutul secolului al XIX-lea) omul a devenit un important emițător de CO2 în atmosferă prin arderea combustibililor fosili. Dar și alte activități economice, cum ar fi agricultura contribuie la creșterea ponderii CO2 în atmosferă.
Dacă până la mijlocul secolului 20, Europa și SUA se făceau vinovate de majoritatea emisiilor de CO2 (85%), în prezent ponderea acestora în totalul emisiilor de CO2 a scăzut la mai putin de 1/3. În schimb Asia și mai ales China sunt răspunzătoare în prezent de cea mai mare parte a emisiilor de CO2.
A apărut nevoia de a limita emisiile de CO2 în atmosferă și de a identifica activitățile umane care emit cele mai multe gaze cu efect de seră, îndeosebi CO2. Pentru asta a fost elaborat un indicator numit Amprenta de carbon.
Amprenta de carbon (amprenta CO2) reprezintă totalitatea emisiilor de gaze cu efect de seră emise în atmosferă, generate de companii, gospodării și de fiecare individ în parte, în urma activităților curente, pe parcursul unui anumit interval calendaristic. Aceste emisii pot fi directe sau indirecte și se echivalează în tone de CO2. Comitetul pentru Schimbări Climatice (CCC) recomandă ca amprenta de carbon a unei persoane să fie de aproximativ 1 tonă de persoană. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră poate îmbunătăți calitatea aerului, apei și alimentelor pentru generația noastră și pentru generațiile viitoare.
Amprenta personală de carbon este un instrument utilizat pentru a evalua modul în care acțiunile unei persoane afectează mediul. Calculul său vă permite să vă ajustați modelele de consum și să minimizați sau să optimizați eficiența energetică pentru a reduce impactul asupra mediului. Amprenta noastră de carbon are un impact negativ asupra mediului în mai multe moduri: este principala cauză a schimbărilor climatice induse de om, contribuie la poluarea aerului urban, duce la ploi acide toxice, se adaugă la acidificarea coastelor și oceanelor și agravează topirea ghețarilor și a gheții polare.
Cursanții vor conștientiza că orice activitate a fiecăruia dintre noi, precum folosirea internetului, energiei electrice, apei menajere, călătoriile etc. contribuie la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră care se pot exprima prin sintagma „amprenta de carbon”.
Sarcină individuală
2. Identifică 3 activități uzuale care cresc amprenta personală de carbon.
Cum îți poți reduce amprenta de carbon?
Iată câteva schimbări care pot face diferența.
Hrană
- • Consumă produse locale și de sezon
- • Redu consumul de carne, în special de vită
- • Alege pește pescuit durabil
- • Folosește sacoșe reutilizabile și evită produsele cu prea mult ambalaj din plastic
- • Cumpără doar cât ai nevoie, evită risipa
Haine
- • Păstrează-ți hainele cât mai mult timp
- • Încearcă să faci schimb de haine, să împrumuți, să închiriezi sau să cumperi la mâna a doua
- • Cumpără haine produse responsabil (ex. din materiale reciclate sau cu etichetă ecologică)
Transport
- • Mergi cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun
- • Alege inteligent când și cum conduci
- • Vacanța următoare, încearcă să călătorești cu trenul
Energie și deșeuri
- • Pune termostatul cu 1°C mai jos
- • Fă dușuri scurte
- • Între umezire și clătire, oprește apa când te speli pe dinți sau când speli vasele
- • Scoate din priză echipamentele electronice și nu-ți lăsa telefonul la încărcat când bateria e deja plină
- • Nu stoca date inutile pe cloud (detalii despre amprenta digitală)
- • Alege produse eficiente din punct de vedere energetic, cu eticheta „A” (eticheta energetică a UE)
- • Produ cât mai puține deșeuri și reciclează ce se poate.
Română 
English 
Ελληνικά 
Português 
Español 
Hrvatski