Think Differently & Act Differently

MODULUL 2

Pregătirea modulului

Aranjați sala astfel încât cursanții să poată lucra în echipe de 2-5 membri ;
Pregătiți resursele: laptop, videoproiector conectat la Internet, PPT-ul cu informațiile

Secvența 1.
Economia Circulară în companii

Obiectiv: conștientizarea oportunităților multiple de a aborda economia circulară în cadrul unei companii

Context

Trecerea către economia circulară nu este un proces ușor. Chiar dacă primii pași au fost făcuți în urmă cu mai mulți ani nivelul circularității globale este în scădere. Raportul dintre cantitatea de materii prime extrase și cantitatea de materiale și resurse reutilizate crește de la an la an. Asta înseamnă că, deși reciclăm și reutilizăm mai mult consumul de materii prime naturale extrase crește mult mai repede.

Planurile de acțiune pentru economia circulară trebuie să includă măsuri care să acopere întregul ciclu de viață al produselor – de la proiectare și producție până la consum și gestionarea deșeurilor și reintroducerea lor în circuitul economic ca materii prime secundare. Acest model va avea succes doar dacă se vor implica direct atât actorii economici cât și societatea civilă. Un rol important ne revine fiecăruia dintre noi, familiilor noastre care vor trebuie să fie conștiente de rolul pe care îl au în adoptarea circularității

Un exemplu de succes al colaborării dintre instituții, actori economici și societatea civilă îl reprezintă strategia privind materialele plastice adoptată la nivelul UE. Există un interes și un sprijin fără precedent din partea cetățenilor, a fost stabilită o cooperare de succes cu sectorul privat prin angajamente voluntare și alte instrumente și sunt menținute relații strânse cu ONG-urile sectoriale care se ocupă de economia circulară.

Economia circulară necesită schimbări enorme, în special în rândul companiilor. Companiile trebuie să regândească proiectarea, aprovizionarea, achizițiile și producția. Adoptarea filozofiei circularității Zero Deșeuri de reducere, reutilizare și reciclare este mai ușor de spus decât de făcut. Deși această provocare pare extrem de dificil de depășit, trebuie să înțelegem că ea nu trebuie să se întâmple peste noapte.

"Este un proces pas cu pas care necesită pilotarea sau implementarea principiilor circulare de către unitățile de afaceri individuale".
Frank Van Dun

Pentru întreprinderile mici sau pentru întreprinderile nou-înființate, este posibil să se treacă direct la un model circular, deoarece acestea nu sunt împovărate de tehnologii moștenite sau de modele existente bazate pe vânzări. Pentru companiile existente – în special tipul de companii masive care tind să domine diferite sectoare – aceasta nu este o opțiune, având în vedere timpul și investițiile necesare pentru a dezvolta tehnologii adecvate și necesitatea de a recalifica forța de vânzări. Chiar și pentru o companie precum Philips, unde economia circulară este o prioritate de vârf, veniturile generate de modelele de afaceri circulare reprezintă doar 15% din fluxul total.

Chiar și pentru o companie precum Philips, unde economia circulară este o prioritate de vârf, veniturile generate de modelele de afaceri circulare reprezintă doar 15% din fluxul total.

Amploarea schimbării depinde de modelul de afaceri al economiei circulare pe care îl adoptă o companie. Pentru ca o întreprindere să devină circulară există mai multe modele de afaceri circulare, iar companiile pot implementa orice combinație a acestora.

  • Un model se referă la reutilizarea produselor, recuperarea resurselor, reciclarea și recondiționarea componentelor. Ca parte a strategiilor lor de sustenabilitate, multe companii fac deja o mulțime de acest lucru.

Compania Renault a înființat în 2008 o filială specializată pentru gestionarea cuprului, oțelului, aluminiului, materialelor plastice și a altor deșeuri și piese provenite de la vehiculele scoase din uz.

  • Un alt model este aprovizionarea circulară, în care resursele regenerabile, reciclabile sau biodegradabile înlocuiesc resursele finite.

60% din materiile prime utilizate de IKEA provin acum din surse regenerabile și încă 10% sunt materiale reciclate înainte sau după consum. Compania își propune ca până în 2030 să folosească numai materiale regenerabile sau reciclabile.

https://preview.thenewsmarket.com/Previews/IKEA/DocumentAssets/535135.pdf

Multinaționala din domeniul sănătății DSM a dezvoltat un combustibil bioetanol celulozic bazat pe reziduuri agricole (stiuleți de porumb balotați, coji, frunze și tulpini).

  • Un al treilea model circular se referă la utilitatea produsului și include prelungirea duratei de viață a produsului. Reprezentanții companiei Patagonia (specializată în articole de îmbrăcăminte out door) spun că "cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru planetă este să ne menținem lucrurile în uz mai mult timp".

Consiliul European pentru Refabricare, își propune să prelungească durata de viață a componentelor și produselor prin refabricare, care reprezintă în prezent mai puțin de 3% din activitatea de producție din Europa..

Un bun exemplu îl reprezintă comunitatea globală de reparați iFixit..

https://www.ifixit.com/Community?pk_vid=34c81179d55daa151692780780a4f11e

  • Un alt model, care a câștigat multă atenție, este produsul ca serviciu (product-as-a-service).

În loc să vândă doar anvelope, Michelin a semnat contracte cu companiile de transport pentru a oferi o "soluție personalizată de gestionare a anvelopelor" pe o perioadă stabilită. Alte exemple sunt firma de închirieri auto/oră Car2 go sau firma de închirieri de iluminat Signify sau noul serviciu de închieriere de mobilă lansat de IKEA.

  • Cel de-al cincilea model îl reprezintă platformele de partajare.

Site-ul de handyman TaskRabbit sau Peerby le permite oamenilor să împrumute lucruri de la oamenii din vecinătatea lor. Acestea îndeplinesc criteriile de circularitate, deoarece au ca rezultat o mai bună utilizare a resurselor existente și reducerea deșeurilor.

https://www.peerby.com/en-nl

https://www.taskrabbit.com/

Trainerul va pune accent pe abordările diferite pe care le pot avea firmele în adoptarea practicilor circulare. Cursanții vor fi stimulați să identifice companii cu care au venit în contact, companii la care lucrează, școli în care învață care au adoptat practici circulare.

Designul și ambalarea produselor oferă oportunități extraordinare de a trece de la o economie liniară la o economie circulară.

Astăzi, majoritatea ambalajelor sunt concepute pentru a fi folosite o singură dată și aruncate. Aceasta reprezintă cantități enorme de material risipit și poluare. Pe măsură ce depozitele de gunoi ating capacitatea, iar microplasticele poluează cele mai îndepărtate regiuni ale lumii, nevoia de schimbare este iminentă.

Soluțiile de ambalare circulară încorporează principiile economiei circulare și se integrează perfect în eforturile de sustenabilitate.

Provocări cu care se confruntă companiile

  1. Apetitul limitat al cumpărătorilor pentru a plăti pentru circularitate;
  2. Livrarea rapidă, în aceeași zi este tot mai apreciată de consumatori;
  3. Posibilitatea redusă de a obține randamente mari;
  4. De cele mai multe ori materiile prime naturale sunt mai ieftine decât cele reciclate;
  5. Amploarea transformărilor necesare pentru trecerea la circularitate este descurajantă pentru multe companii;
  6. Pentru ca circularitatea să devină viabilă este nevoie de inovație semnificativă. Există un decalaj major între infrastructura care trebuie modificată pentru ca circularitatea să devină eficientă.

Trainerul se va concentra pe acele provocări care sunt determinate de comportamentul consumatorului care nu stimulează companiile să devină circulare.

Secvența 2.
Circularitatea acasă

Obiectiv: sensibilizarea cursanților pentru a adopta principii ale circularității în viața de zi cu zi

Context

Pe parcursul acestei secvențe dorim să explorăm modul în care familiile pot fi mai bine integrate în economia circulară. Adoptarea unui stil de viață circular este o modalitate de a ne asigura că generația viitoare va ajunge să trăiască pe un pământ locuibil. Prin urmare, ca părinți, avem datoria să ne transformăm casa într-un loc în care copiii noștri să poată practica viața sustenabilă. Comisia Europeană a publicat în 2018 un studiu comportamental privind implicarea consumatorilor în economia circulară. Acesta a evidențiat rolul și necesitatea implicării consumatorilor la economia circulară. Consumatorii joacă un rol esențial în trecerea la o economie circulară. Pentru a ajunge la o economie circulară trebuie ca fiecare dintre noi să se implice, să producă o schimbare a modului în care cumpărăm, a modului în care consumăm. Modelul pe care se bazează economia circulară este unul care implică repararea și reutilizarea obiectelor, apoi reciclarea acestora pentru recuperarea materialelor. Astfel, doar o mică parte din produse ajung la groapa de gunoi.

Multe dintre produsele pe care le folosim astăzi au o durată de viață scurtată artificial pentru a maximiza profiturile producătorilor. Uzura morală planificată (planned obsolescence), este un tip de politică de design și/sau de marketing prin intermediul căreia durata de viață a unui produs (electric, electronic, electrocasnic) este scurtată în mod artificial sau limitată la o anumită perioadă. Scopul acestei politici este maximizarea profiturilor prin înlocuirea produselor mai des. Această practică este cunoscută de aproximativ 100 de ani și a devenit populară în anii ’50, în industria americană a automobilelor. Acest lucru nu este sustenabil și nici nu corespunde unei economii circulare funcționale. Este important să recunoaștem obiectele cu o durată de viață scurtată artificial și să refuzăm să achiziționăm aceste produse.

Cum poți recunoaște uzura morală planificată

  • Diferite piese dintr-un produs scump sunt fabricate din materiale de calitate slabă ducând la scăderea duratei de viață a întregului produs.
  • Reparația costisitoare sau imposibil de realizat. Unele companii nu pun pe piață piese de schimb iar altele folosesc sisteme de închidere sau sigilare care împiedică sau îngreunează accesul la piesa care ar trebui înlocuită. Exemplu: bateriile unor smartphon-uri sunt atașate de display iar înlocuirea lor costă circa o treime din valoare telefonului.
  • Crearea percepției de învechire. Multe companii lansează modele noi la un timp scurt care sunt descrise ca având performanțe superioare, design mai atractiv. Mulți dintre consumatori cred că modelul pe care l-au cumpărat cu puțin timp înainte este deja învechit și trebuie neapărat înlocuit cu cel nou.
  • Incompatibilitatea sistemică. Unii producători decid ca noile softuri să nu ruleze pe modele mai vechi de câțiva ani.
  • Dispariția consumabilelor. Uneori suntem obligați sa renunțăm la unele produse care sunt încă funcționale pentru că nu mai sunt produse consumabile pentru ele.
  • Durata de viață fixă. Unele produse au incluse cipuri care determină oprirea permanentă a produsului după un număr fix de utilizări. Deși componentele sunt funcționale, consumabile există iar softul este actual produsul refuză să mai pornească pentru că și-a atins limita stabilită în fabrică.

De la 1 martie 2021 a intrat în vigoare noua etichetă energetică în UE cu scopul de a prelungi durata de viață a produselor electronice și repararea acestora. Această etichetă se aplică la frigidere, congelatoare, mașini de spălat vase/rufe și televizoare. Producătorii sunt obligați să păstreze piese pentru repararea produselor timp de 7 ani după punerea pe piață a ultimului produs fabricat. Astfel, consumatorii pot găsi piese în cazul în care produsele se deteriorează, chiar dacă produsele nu mai există pe piață.

Ce poți face

  • Căutați informații despre durata de viață a produsului declarată de producător
  • Citiți cât mai multe recenzii despre produs
  • Căutați companii sustenabile
  • Rezistați tentației de a avea permanent cel mai nou gadget
  • Verificați existența service-urilor și care ar fi costurile cu reparațiile
  • Verificați existența consumabilelor
  • Aflați dacă puteți cumpăra garanție extinsă (dacă puteți, șansele sunt ca produsul să fie de calitate)

Principii ale economiei circulare pe care să le implementezi în gospodărie

  • Renunță la obiectele de unică folosință. Investește în produse durabile, care pot fi refolosite o perioadă lungă de timp și care te ajută să economisești pe termen lung.
  • Încearcă să reduci consumul la obiectele de care chiar ai nevoie. Atunci când mergi la cumpărături îți poți pune întrebarea „Am nevoie cu adevărat de acest produs?”. În cazul electronicelor, există tentația de a cumpăra un model imediat ce apare, însă de cele mai multe ori acestea nu sunt foarte diferite de modelul precedent. Dacă electronicele sunt funcționale, însă ai nevoie de ceva mai bun, le poți dona sau le poți vinde. Astfel, oferi o nouă șansă acelor produse, în loc să le scoți din ciclul de funcționare.
  • Refolosește obiectele pe care le ai deja. Oferă obiectelor vechi o nouă întrebuințare. Borcanele în care au fost diverse produse le poți folosi pentru depozitare. Cutiile de carton de la comenzile online pot fi folosite pentru cadouri viitoare sau depozitarea hainelor. Prin folosirea unui obiect cât mai mult timp, reușești să eviți producerea unor ambalaje sau produse noi.
  • Atunci când obiectele au ajuns la finalul ciclului de viață reciclarea este următorul pas. Prin reciclare se recuperează materialele, devenind astfel noi produse. Prin reciclare se reduce cantitatea materiilor prime extrase din natură, se economisește energie și emisiile de carbon se reduc.
  • Deșeurile sunt materiale valoroase, nu trebuie privite ca niște gunoaie care trebuie aruncate. În medie, pentru un cetățean UE se folosesc anual 14 tone de materii prime, iar 5 tone devin deșeuri, care ar putea fi reduse, reutilizate, reparate și reciclate pentru a le reintroduce într-un nou ciclu de producție fără să mai fie folosite materii prime.

Știai că ...

Prin reciclarea aluminiului se economisește 90% din energia necesară pentru a produce de la zero un alt produs?

Cum poți reduce cantitatea de deșeuri

  • Downcycling este procesul prin care reutilizezi un produs pe care-l transformi într-un produs cu o valoare mai mică decât valoarea sa inițială. Covoarele, preșurile făcute din resturi de tricouri, așternuturi sau alte materiale care sunt de obicei aruncate sunt exemple ale acestui proces de reciclare și reutilizare.
  • Conceptul de upcycling presupune să creezi un obiect cu o valoare sporită din resturi sau alte obiecte deja utilizate. În SUA există un curent printre tineri care restaurează obiecte donate sau cumpărate din târguri de vechituri și pe care ulterior le vând pe Internet. Există persoane care cutreieră străzile, piețele și magazinele pentru a colecta lucruri de care oamenii se debarasează, îndeosebi piese de mobilier pe care le recondiționează și le dau o nouă viață.

Când dăm un nou scop hainelor vechi sau obiectelor de mobilier contribuim la scăderea emisiilor de carbon, reducem cantitatea de deșeuri care ajung la gropile de gunoi. Uneori aceste practici pot deveni surse de venit..

Există și firme care colectează resturi de materiale care au rezultat în urma producției de haine și le transformă în articole vestimentare creative sau în accesorii precum genți, coliere sau portofele. 

NU UITA!

Reciclează toate deșeurile de echipamente electrice și electronice care sunt stricate iremediabil!

Și tu îți poți descoperi un hobby practic și util atât pentru tine cât și pentru comunitate și planetă.

 

  • Dacă vrei să fii mai prietenos cu mediul practicând upcyling-ul iată câteva sfaturi care te vor ajuta:
  • Selectează cu atenție materialele. Alege acele articole și materiale care pot fi tăiate șlefuite și pictate. Pentru început îți sugerez să începi cu mobilier din lemn, deoarece este un material ușor cu care să lucrezi. Odată ce te simți mai încrezător, poți trece la articole din metal, piatră și plastic. Este foarte greu să reciclezi PAL.
  • Folosește instrumentele corespunzătoare. Este esențial să ai un set de instrumente bune deoarece acest lucru te va ajuta și va face munca mai plăcută. Exemple de materiale și instrumente de bază pe care orice upcycler ar trebui să le aibă în arsenalul său includ șmirghel, vopsea și perii, burghiu, ciocan, ferăstrău, șurubelnițe și adezivi.
  • Stabilește obiective realiste. Începe să transformi obiecte mici și simple - ceva ce știi că poți termina. Dacă încerci ceva prea ambițios și nu ajungi să-l finalizezi există riscul să te descurajezi și să abandonezi. După ce vei câștiga puțină încredere și experiență poți aborda proiecte mai complicate.
  • Fii curajos și asumă-ți riscuri. Este important să crezi în ceea ce vrei să creezi și să îți fie frică să încerci lucruri noi. Nu există reguli stabilite care să te constrângă. Tot ceea ce trebuie să faci este să lași creativitatea să iasă la suprafață și să te distrezi. Nu-ți face griji în legătură cu ceea ce vor crede alții despre munca ta.
  • Greșelile nu sunt întotdeauna eșecuri. Uneori se întâmplă să nu obții ceea ce ți-ai propus dar rezultatul să fie unul bun. Fiecare greșeală este o oportunitate de a învăța ceva nou, motiv pentru care mulți oameni se bucură de upcycling.
  • Caută inspirație împărtășind idei cu alte persoane entuziasmate de upcycling. Site-uri web precum Gumtree și Pinterest sunt atât surse de inspirație cât și pentru a găsi articole unice.
  • Dacă nu ești atât de îndemânatic pentru a practica upcycling-ul sau downcyclingul poți solicita ajutor la o cafenea de reparații, tutoriale pe internet sau poți duce articolul la un specialist pentru reparații (probabil costurile cu repararea vor fi mai mici decât înlocuirea produsului).
  • Un alt lucru pe care poți să îl faci la locul de muncă, la școală sau cu un grup de prieteni este că inițiezi un sistem pentru a schimba, partaja sau împrumuta articole care sunt utilizate rar: cărți, unelte, mobilier.
  • Cumpără la mâna a doua - site-uri precum Gumtree și e-bay sunt excelente pentru a achiziționa chilipiruri.
  • Donează-ți hainele vechi, cărțile și echipamentele electrice/electronice de lucru în scopuri caritabile, astfel încât altcineva să le poată refolosi.
  • Reutilizează articolele de papetărie la locul de muncă (dosare, agrafe de hârtie, benzi de cauciuc, ambalaje etc.) și utilizează deșeuri de hârtie pentru resturi de hârtie / note.
  • Pentru resturile alimentare cu care nu știi ce să faci - inspiră-te din aplicația Love Your Leftovers.https://www.lovefoodhatewaste.nsw.gov.au/love-your-leftovers )

Trainerul va deschide unul dintre link-urile de mai jos și va prezenta cursanților un exemplu de transformare a unui obiect prin upcycling. După vizionarea filmulețului trainerul le va transmite cursanților celelalte link-uri ca sursă de inspirație pentru upcycling.

Concluzii

Prin simplificarea cumpărăturilor, alegerea produselor de care avem cu adevărat nevoie, prin schimbarea perspectivei asupra consumerismului putem avea obiceiuri de cumpărare sustenabile. Puterea comunității este importantă pentru o cultură circulară, prin crearea de programe în comunități prin care bunurile să fie utilizate la comun. De exemplu, grădinile comunitare, accesul la producători locali, dar și la facilitățile de compostare într-o comunitate restrânsă.

INDUSTRIA MODEI
Studiu de caz

Impactul producției și al deșeurilor textile asupra mediului

La nivel global, industria de îmbrăcăminte de 1,3 trilioane USD angajează peste 300 de milioane de oameni de-a lungul lanțului valoric. Numai producția de bumbac reprezintă aproape 7% din totalul angajării în unele țări cu venituri mici

Cantitatea de haine cumpărate de o persoană în Uniunea Europeană a crescut cu 40 % în doar câteva decenii, determinată de scăderea prețurilor și de viteza crescută cu care moda este livrată consumatorilor. Îmbrăcămintea are al patrulea cel mai mare impact asupra mediului dintre toate categoriile de consum din UE. Acest impact este adesea resimțit în țările din afara UE, unde are loc cea mai mare parte a producției. Producerea de materii prime, transformarea lor în fibre, țeserea țesăturilor și vopsirea necesită cantități enorme de apă și substanțe chimice, inclusiv pesticide pentru cultivarea plantelor textile precum bumbacul. Utilizarea hainelor are, de asemenea, o amprentă mare asupra mediului, cauzată de consumul apei, energiei și substanțelor chimice utilizate la spălare, uscare rufe și călcat, precum și de microplasticul revărsat în mediu.

Îmbrăcămintea reprezintă mai mult de 60% din totalul textilelor utilizate, iar în ultimii 15 ani, producția de îmbrăcăminte s-a dublat aproximativ, datorită creșterii populației clasei mijlocii pe tot globul și vânzărilor pe cap de locuitor crescute în economiile mature. În același timp, utilizarea îmbrăcămintei a scăzut cu aproape 40%. Ambele evoluții se datorează în principal fenomenului „modă rapidă”, cu o schimbare mai rapidă a noilor stiluri, un număr crescut de colecții oferite pe an și, adesea, prețuri mai mici.

Fast fashion este furnizarea constantă de noi stiluri la prețuri foarte mici.

Trecând la un sistem circular, industria textilă poate debloca o oportunitate economică de 560 de miliarde USD. Realizarea acestei oportunități necesită noi modele de afaceri și colaborare de-a lungul lanțului valoric (de exemplu, producție, marketing și îngrijire post-vânzare), pentru a păstra materialele sigure în utilizare.

Probleme cu care se confruntă industria textilă

  • Îmbrăcămintea este masiv subutilizată. La nivel global, clienții pierd 460 de miliarde USD în fiecare an, aruncând hainele pe care ar putea continua să le poarte, iar unele articole de îmbrăcăminte sunt estimate a fi aruncate după doar șapte până la zece purtări.
  • O amprentă imensă. Industria textilă se bazează în mare parte pe resurse neregenerabile – 98 de milioane de tone în total pe an – inclusiv petrol pentru producerea fibrelor sintetice, îngrășăminte pentru cultivarea bumbacului și substanțe chimice pentru producerea, vopsirea și finisarea fibrelor și textilelor. Cu ratele sale scăzute de utilizare și niveluri scăzute de reciclare, sistemul liniar și risipitor actual este cauza principală a acestei presiuni masive și în continuă expansiune asupra resurselor. Amprenta imensă a industriei se extinde dincolo de utilizarea materiilor prime.
  • Potențial catastrofal. Dacă industria modei își continuă drumul actual, până în 2050 ar putea folosi mai mult de 26% din bugetul de carbon asociat cu o limită de încălzire globală de 2C. Îndepărtarea de sistemul actual liniar și risipitor este, prin urmare, crucială pentru a menține limita medie de încălzire globală de 2°C.
  • Supraconsumul resurselor naturale. Pentru a produce materiale textile este nevoie de cantități foarte mari de apă dar și de terenuri pe care sunt cultivate plate textile. Pentru a face un singur tricou din bumbac, sunt necesari 2.700 de litri de apă dulce conform estimărilor, suficient pentru a satisface nevoile de băut ale unei persoane timp de 2,5 ani. În 2020 a fost nevoie în medie de nouă metri cubi de apă, 400 de metri pătrați de teren și 391 de kilograme (kg) de materii prime pentru a furniza haine și încălțăminte pentru fiecare cetățean al UE.
  • Poluarea apei. Industria textilă este responsabilă pentru aproximativ 20% din poluarea globală a apei curate. Spălarea hainelor sintetice reprezintă 35% din microplasticele primare eliberate în mediu. O singură încărcătură de rufe de haine din poliester poate descărca 700.000 de fibre microplastice care pot ajunge în lanțul alimentar. Majoritatea microplasticelor din textile sunt eliberate în timpul primelor spălări. Moda rapidă se bazează pe producția de masă, prețuri mici și volume mari de vânzări care generează primele spălări.
  • Emisii de gaze de seră. Se estimează că industria modei este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon – mai mult decât zborurile internaționale și transportul maritim combinate.

Deșeuri textile în depozitele de gunoi și rate scăzute de reciclare

Oamenii scapă de hainele nedorite aruncându-le la gunoi și mai puțin donându-le. Mai puțin de jumătate din hainele uzate sunt colectate pentru reutilizare sau reciclare și doar 1% din hainele uzate sunt reciclate în haine noi, deoarece tehnologiile care ar permite hainelor să fie reciclate în fibre virgine încep abia acum să apară.

Europenii folosesc aproape 26 de kilograme de textile și aruncă aproximativ 11 kilograme din ele în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar sunt în mare parte (87%) incinerate sau depozitate.

Apariția modei rapide a fost crucială în creșterea consumului, determinată parțial de rețelele sociale și de industria, care a adus tendințele modei către mai mulți consumatori într-un ritm mai rapid decât în trecut.

Noile strategii de abordare a acestei probleme includ dezvoltarea de noi modele de afaceri pentru închirierea îmbrăcămintei, proiectarea produselor într-un mod care să faciliteze reutilizarea și reciclarea (modă circulară), convingerea consumatorilor să cumpere haine de calitate mai bună care să reziste mai mult (modă lentă). și, în general, orientarea comportamentului consumatorilor către opțiuni mai durabile.

Crearea de modele de afaceri care sunt restaurative și regenerative

The Viziunea globală a unei economii circulare pentru modă este una care este restauratoare și regenerativă prin design și oferă beneficii pentru afaceri, societate și mediu. Într-un astfel de sistem, hainele, textilele și fibrele sunt menținute la cea mai mare valoare în timpul utilizării și reintră în economie după utilizare, nefiind niciodată deșeuri. O economie circulară pentru modă este o viziune atractivă a unui sistem care funcționează.

Realizarea acestei viziuni a unui nou sistem global de textile se bazează pe trei domenii de interes:

  1. Noi modele de afaceri care cresc utilizarea îmbrăcămintei
  2. Intrări sigure și regenerabile

În mod tradițional, reciclarea deșeurilor textile se referă la reprocesarea deșeurilor textile (mecanic sau chimic) pentru a fi utilizate atât în produse textile noi, cât și în produse netextile.

Upcycling-ul reprezintă o abordare de modă circulară bazată pe design, în care deșeurile textile pre sau post-consum sunt reutilizate pentru a crea articole de îmbrăcăminte noi.

Upcycling-ul este o tendință în creștere în rândul designerilor de modă, contribuind la economisirea resurselor și la menținerea tonelor de deșeuri textile în fluxul de deșeuri. Din ce în ce mai multe mărci și case de modă se trezesc la metoda și o aplică în timp ce caută soluții pentru impactul industriei asupra mediului și pentru a oferi clienților lor alegeri conștiente din punct de vedere social și ecologic. Unii dintre cei mai cunoscuți designeri de upcycling care folosesc deșeuri textile preconsum și resturi sunt, de exemplu, Reet Aus din Estonia, designerul britanic Christopher Raeburn și Zero Waste Daniel din New York.

Până de curând, însă, upcycling-ul a fost folosit mai ales la scară mică, vândut ca piese unice sau elemente adăugate în unele colecții, și nu la scară industrială .

Unul dintre principalele obstacole în calea utilizării (și reciclării) a materialului rămas în industria modei și textile este lipsa datelor despre deșeurile textile generate în fabricarea confecțiilor.

10 căi de a reduce risipa de haine

1) Reutilizare. Studiile au arătat că acțiunea cea mai de impact pe care o putem realiza pentru a ne reduce amprenta asupra mediului în lumea modei este să ne purtăm hainele până când acestea sunt uzate.

Cercetătorii au descoperit că un articol de îmbrăcăminte durează de obicei între 100-200 de purtări, însă doar o cantitate mică de îmbrăcăminte este utilizată. În medie, oamenii cumpără 56 de piese vestimentare noi în fiecare an, dar unele piese vor fi purtate doar de câteva ori. Trebuie să ne limităm dorința de a cheltui și să profităm la maximum de hainele existente pe care le avem.

Sfatul nostru? Treceți prin garderoba voastră și alegeți acele piese pe care nu le-ați mai purtat de ceva vreme și oferiți-le puțină atenție!

2) Reparație. Desigur, puteți deveni creativ și puteți adăuga abilitatea de a coase la setul dvs. de abilități! Sau urmăriți un tutorial YouTube despre cum să vă remediați hainele deteriorate și le dați o viață nouă. O opțiune foarte bună este să vă duceți hainele la un croitor pentru modificări și reparații, iar un cizmar bun de modă veche poate face magie cu pantofii dumneavoastră.

3) Ai grijă de hainele tale. Reduceți cantitatea de haine pe care le cumpărați, având grijă de hainele existente pentru a le folosi mai mult. Reduceți spălarea, spălați rufele la o temperatură scăzută (30° max) și, acolo unde este posibil, utilizați metoda veche de uscare la aer, astfel încât acestea să reziste mai mult!

4) Cumpărați calitate, NU cantitate. Cumpărați mai puține articole, dar investiți în piese de bază de calitate, care vor rezista testului timpului. Evitați să cumpărați în „tendințe” – rezistă impulsului de a cumpăra o cantitate nesfârșită de haine și caută piese clasice, de înaltă calitate, pe care le iubești și pe care le vei purta iar și iar.

5) Închiriere. Dacă trebuie să participi la un eveniment și ai nevoie de o ținută specială specială poți apela la închirierea acesteia.

6) Magazine vintage. Cumpărând vintage înseamnă că puteți deveni cu adevărat creativ cu stilul dvs. individual și puteți gândi în afara cutiei atunci când planificați ținute. Vă permite să vă construiți garderoba la comandă, la o fracțiune din cost, și să o umpleți cu articole, care sunt unice și interesante și care nu pot fi găsite într-un centru comercial, pe stradă sau online.

7) Schimbați. Schimbarea hainelor este o modalitate inteligentă și economică de a vă reîmprospăta garderoba, de a economisi bani și de a ajuta la combaterea risipei textile. Căutați un schimb - sau organizați unul cu un grup de prieteni sau colegi.

8) Vindeți hainele. Facebook Marketplace, Depop și eBay sunt locuri bune de început. Asigurați-vă că spălați și călcați bine hainele înainte de a le pune în mână!

9) Upcycle. Transformați articolelor sau lucrurilor pe care le aveți deja în altele noi, fie că este prin retapițarea unui scaun cu blugi din denim sau prin transformarea unei rochii într-o pernă sau a unui jumper într-un covor pentru un animal de companie.

10) Donează. Mulți comercianți cu amănuntul oferă acum servicii de donație. De asemenea, în loc de a arunca hainele de care nu mai aveți nevoie, puteți să intrați în grupuri de donat pe rețelele de socializare. Aici sunt numeroase persoane care au nevoie de acestea. Faceți un bine atât oamenilor nevoiași, cât și planetei.

Potrivit unui raport emis de Agenția Europeană de Mediu, hainele donate sunt sortate inițial și distribuite către persoanele nevoiașe și către magazinele caritabile, însă o proporție semnificativă a textilelor uzate este exportată din Uniunea Europeană către alte continente, în special Africa și Asia.

Activitate în familie

transformați cel puțin un produs dintr-un element textil vechi. Împărtășește -ți realizarea cu prietenii, colegii, folosind rețele sociale sau blogul TD & AD Project

ro_RORomână