Bune practici în domeniul Economiei Circulare

Ghidul de proiectare circulară al Fundației Ellen MacArthur: Ghidul de proiectare circulară este o resursă online gratuită care oferă designerilor instrumente și resurse pentru a-i ajuta să proiecteze produse și sisteme pentru circularitate. Ghidul include studii de caz, strategii de proiectare și resurse pentru implementarea principiilor de proiectare circulară.

2Programul H&M de colectare a articolelor de îmbrăcăminte: H&M, retailerul global de modă, a implementat un program de colectare a articolelor de îmbrăcăminte care încurajează clienții să-și aducă hainele vechi pentru reciclare. Articolele de îmbrăcăminte colectate sunt apoi sortate și prelucrate în materiale noi care pot fi utilizate pentru a face produse noi.

Programul de economie circulară al orașului Amsterdam: Orașul Amsterdam a dezvoltat un program cuprinzător de economie circulară care include inițiative de promovare a proiectării circulare a produselor, de reducere a deșeurilor și de creștere a reciclării. Programul include inițiative precum Amsterdam Circular Innovation Program și Amsterdam Circular Challenge, care sprijină startup-urile și inovatorii economiei circulare.

Programul de reciclare a covoarelor Interface: Interface, un producător global de plăci modulare pentru covoare, a implementat un program de reciclare a covoarelor care are ca scop reducerea deșeurilor și creșterea utilizării materialelor reciclate. Programul implică colectarea covoarelor vechi de la clienți, reciclarea lor în materiale noi și utilizarea acestor materiale pentru fabricarea covoarelor noi.

Lanțul de aprovizionare Toyota în buclă închisă: Toyota a implementat un lanț de aprovizionare în buclă închisă pentru procesul său de fabricație a mașinilor, care are ca scop reducerea deșeurilor și creșterea eficienței. Sistemul în buclă închisă implică reciclarea și reutilizarea materialelor și componentelor în fiecare etapă a procesului de fabricație, de la producție până la eliminare.

Patagonia, compania de îmbrăcăminte în aer liber, a implementat un program numit Worn Wear, care încurajează clienții să-și repare și să-și refolosească îmbrăcămintea în loc să cumpere articole noi. Programul include un serviciu de reparații și un site web unde clienții pot cumpăra și vinde îmbrăcăminte Patagonia uzată.

Modelul de afaceri circular al Philips: Philips, compania de electronice, a implementat un model de afaceri circular pentru divizia sa de iluminat. Modelul implică închirierea sistemelor de iluminat către clienți în loc să le vândă, ceea ce permite Philips să păstreze proprietatea asupra materialelor și componentelor utilizate în sisteme. La sfârșitul perioadei de leasing, Philips preia înapoi sistemele și reciclează sau reutilizează materialele.

Programul zero deșeuri al orașului San Francisco: San Francisco a implementat un program zero deșeuri, care își propune să devieze toate deșeurile de la depozitele de deșeuri și incineratoare până în 2020. Programul include inițiative precum compostarea, reciclarea și campaniile de reducere a deșeurilor.

Proiectul Circular Phone: Proiectul Circular Phone este o colaborare între mai multe companii europene și instituții de cercetare pentru a dezvolta un smartphone conceput pentru circularitate. Telefonul este conceput pentru a fi ușor dezasamblat și reparat, iar componentele sunt concepute pentru a fi reutilizate sau reciclate la sfârșitul duratei de viață a telefonului.

Fondul Closed Loop Partners: Fondul Closed Loop Partners este un fond de private equity care investește în startup-uri și inițiative din economia circulară. Fondul oferă finanțare și sprijin întreprinderilor și proiectelor care depun eforturi pentru a crea sisteme mai durabile și circulare.

Acestea sunt doar câteva exemple ale numeroaselor bune practici puse în aplicare în domeniul economiei circulare. Aceste practici demonstrează potențialul de a crea sisteme și produse mai durabile și mai eficiente, care să aducă beneficii atât mediului, cât și societății.

Companii exemplare care implementează practici ale economiei circulare: deschizătoare de drumuri către sustenabilitate

Grecia

• Familia Tsakiris

Tsakiris, una dintre cele mai mari unități de producție a ouălor din Grecia, reutilizează deșeurile alimentare, transformându-le în produse alimentare noi și le reciclează în produse noi. Mai exact, vinde ouă cu o dată de expirare finită altor companii, care printr-un proces special de prelucrare le reutilizează ca materie primă pentru producția de produse de panificație. În același timp, utilizează deșeurile furajere pentru animale în producția de energie și utilizează reziduurile ca îngrășământ. (Interreg Europe, 2021).

• Domeniul Agrovision

Această companie este activă în producerea vinurilor. În timpul procesului de vinificație, se produc și deșeuri, cum ar fi drojdiile. Drojdia de vin, ca produs al fermentației vinului, conține aciditate, pigmenți, drojdii, zaharuri și alte substanțe necesare producției de produse de panificație (Skai, 2021). Tocmai aceste deșeuri sunt puse la dispoziția întreprinderilor locale, care, la rândul lor, produc pâine, pizza, chifle și gogoși, dând nu numai o nouă viață acestor deșeuri (Interreg Europe, 2021), ci și delicii speciale, deoarece au fost descoperite rețete imaginative, drojdei de vin jucând un rol principal.

De fapt, compania merge cu un pas mai departe, deoarece aspiră să înlocuiască utilizarea vinului cu utilizarea drojdiei de vin în toate rețetele, cum ar fi caracatița gratinată, dar și să identifice alte utilizări potențiale pentru drojdia de vin, cum ar fi în maturarea cărnii. (Winetrails, 2021). În decurs de un an, compania a reușit să reducă volumul deșeurilor cu 40%, dar și-a mărit și profiturile din vânzarea drojdiei de vin, care anterior a fost considerată deșeu. Mai mult, compania transformă deșeurile proprii din pluta provenită de la dopuri, în opere de artă decorative, în timp ce butoaiele vechi de vin și butașii devin scaune moderne, mese și chiar biciclete, pe care intenționează să le pună la dispoziția școlilor (Paspartou, 2021).

• "Staramaki"

În nordul Greciei și în special în Kilkis, este produs de întreprinderea cooperativă socială, "staramaki". "Staramaki" nu este altceva decât paie făcute din tulpină de grâu, iar numele său provine din combinația dintre cuvântul "paie" și "grâu" (Iefimerida, 2019). Deoarece zona este în principal rurală, întregul proiect a fost lansat pentru a stimula economia regiunii mai largi și, în special, a grupurilor vulnerabile, deoarece întreprinderea socială angajează astfel de persoane vulnerabile (de exemplu, refugiați), oferindu-le locuri de muncă. Scopul întreprinderii este înlocuirea treptată a coșurilor de stuf din plastic și hârtie, profitând de exact un produs secundar al grâului care este abundent în zonă și astfel a fost creat "staramaki". Procesul de producție începe cu recoltarea și depozitarea grâului într-un spațiu adecvat pentru a controla nivelul de umiditate. Apoi sunt selectate ingredientele adecvate, tulpinile de grâu sunt selectate și tăiate la înălțimea dorită, urmate de pre-spălarea, fierberea și spălarea stufului natural pentru a le face potrivite pentru utilizare. Paiele sunt apoi uscate și, după ce sunt supuse controlului calității, sunt ambalate și comercializate.

Beneficiile folosirii acestui pai alternativ vor fi enorme, mai ales dacă ne gândim că numai în Grecia consumăm 1,6 miliarde de paie pe an, în timp ce consumul corespunzător în Europa este de 30-40 de miliarde de paie pe an (Staramaki, 2019)! Deja cererea de "staramaki" a crescut dramatic, forțând compania să-și mărească producția de la 5.000 de bucăți pe zi la 20.000 pentru a satisface nevoile pieței și a început deja să-și exporte produsul și în Europa, deoarece companiile mari comandă "staramakia" (Interreg Europe, 2021). Deoarece întregul proces a fost făcut până acum manual, costul fiecăruia este ridicat și se ridică la 13-14 cenți. Scopul este de a reduce această sumă cu cel puțin jumătate în următoarele șase luni, la 4 cenți în doi ani, în timp ce peste patru ani fondatorii estimează că fiecare unitate va fi vândută cu o jumătate de eurocent (Ethnos.gr, 2020). Această reducere drastică va veni odată cu introducerea mașinilor în producție și conversia lor la producția semi-automată. permițând atât o producție mai masivă, cât și mai ieftină de "Staramaki".

• Project Restia

Proiectul Restia a fost creat de un coafor în vârstă de 36 de ani, care, în colaborare cu alte saloane și magazine de îngrijire a animalelor de companie, a decis să colecteze părul pentru un scop unic: să creeze filtre de purificare a apei marine. Cunoscând capacitatea părului de a reține grăsimea, s-a gândit că, în loc să fie aruncat ca deșeu, ar putea fi refolosit pentru a recupera uleiul după accidentele marine. În colaborare cu Universitatea din West Attica și cu îndrumarea corespunzătoare dintr-o acțiune similară din America, "Matter of Trust", care a fost înființată pentru a face față accidentului din Golful Mexic, a fost creată RESTIA. În medie, au loc anual 8-9 accidente maritime cu impact grav asupra mediului, în care viziunea RESTIA este de a furniza aceste filtre gratuit (Camposou, 2022), (restia.gr, 2022).

Croatia

● Sapunoteka

Sapunoteka oferă produse prietenoase cu pielea bazate pe principiile materiilor prime naturale valoroase, îmbogățite cu ingrediente active dovedite științific, fără utilizarea materiilor prime de origine animală, ambalate în ambalaje minime, ecologice și funcționale.

Sapunoteka a fost fondată în 2009 de Ivan Milišić i Marija Plavčić și s-a dezvoltat durabil de atunci. Creat din dragoste pentru natură, pentru creație, din curiozitate și entuziasm.

Valorile lor de bază :

Ecologie – Toate produsele sunt ambalate în ambalaje ecologice, lucrează continuu la soluții noi și mai bune. Ei încearcă să procure cât mai multe ingrediente la nivel local, ori de câte ori este posibil. Produsele lor sunt biodegradabile.

Etică – Nu folosesc ingrediente de origine animală (grăsimi animale, lapte, miere, ceară, lanolină, keratină ...). Produsele lor, precum și ingredientele pe care le folosesc nu au fost testate pe animale.

Cunoaștere – Formulările se bazează pe cunoștințele și regulile profesiei, ținând cont de experiențele tradiționale.

• Ecology 108

Ecology 108 produce detergenți de rufe - praf de rufe, detergenți lichizi, emolienți, agenți de curățare și o serie de alte produse ecologice de uz casnic.

Pe lângă faptul că produsele lor sunt fără alergeni și biodegradabile, dăunează mediului cât mai puțin posibil. Toate componentele detergenților care reprezintă alergeni și sunt dăunătoare mediului sunt de origine organică, iar acest lucru este confirmat de certificatul de etichetă ecologică a UE, care, cu criteriile sale, reglementează și determină utilizarea unor astfel de componente. Aceasta înseamnă că nu au îndepărtat pata, dar datorită refracției luminii, aceasta nu mai este vizibilă ochiului, deși este încă prezentă. Astfel de înălbitori sunt extrem de dăunători sănătății și mediului.

Ecology 108 utilizează înălbitor pe bază de oxigen activ, care este complet degradabil în natură și nu provoacă reacții alergice la utilizatori. În plus, o componentă dăunătoare a detergenților este parfumul, care poate fi un alergen puternic. Ei folosesc parfum într-o concentrație foarte mică și îl cumpără de la un producător local și îndeplinește criteriile stricte de evaluare a produselor pentru acordarea etichetei ecologice a UE. Ei își ambalează produsele în hârtie sau plastic reciclat.

● PongeToys

Compania PongeToys a fost creată ca o mică companie de familie în Osijek, Croația. Ei creează jucării din lemn pentru copiii din întreaga lume. PongeToys are grijă de mediul înconjurător și de siguranța copiilor, jucăriile trebuie să fie sigure pentru ambele. Ei produc și vând numai jucării din lemn de calitate, care sunt fabricate din materiale naturale, biodegradabile, reciclate și / sau reciclate. Jucăriile din lemn sunt durabile și durează mai mult decât jucăriile din plastic, creând astfel mai puține deșeuri. Prin donarea unei jucării din lemn unui copil, nu contribuim la poluarea mediului și, astfel, protejăm viitorul copilului.

● PČELARKO OMOTI

Pčelarko Omoti este prima variantă de împachetare ecologică croată pentru ambalarea alimentelor. Împachetările cu ceara de albine sunt o alternativa ecologica, reutilizabila la aluminiu si folie alimentara. Creat de Marina Devide, care locuiește în Vela Luka, pe insula Korčula, ambalajul are un termen de valabilitate de 12 luni.

"Pot fi folosite pentru ambalarea pâinii, brânzei, fructelor, legumelor, sandvișurilor. Puteți acoperi un castron sau un platou și, de asemenea, poate fi folosit ca un capac pentru un recipient de sticlă", explică Marina, un utilizator încântat.

Acestea ajută la reducerea plasticului de unică folosință. Fiind compostabile, acestea sunt zero deșeuri și contribuie la reducerea poluării cu plastic către o viață mai durabilă. Fără ingrediente toxice, ele împachetează alimentele într-un mod organic și prelungesc durata de viață a alimentelor.

Ambalajele Pčelarko Omot sunt fabricate din bumbac OEKO-TEX, ceară de albine, rășină de pin, jojoba și ulei de nucă de cocos și vin în șase dimensiuni diferite.

România

În România, conceptul de economie circulară este considerat o prioritate pentru dezvoltarea durabilă a țării. Unul dintre obiectivele-cheie este reducerea producției de deșeuri și utilizarea eficientă a resurselor disponibile.

În acest sens, au fost implementate mai multe măsuri și politici de promovare a economiei circulare: dezvoltarea infrastructurii pentru reciclare și gestionarea deșeurilor, stimulente fiscale pentru companiile care adoptă practici circulare, sprijinirea inovării și cercetării în domeniul economiei circulare, precum și educarea și conștientizarea publicului cu privire la importanța acestei abordări.

Agenția Națională pentru Economia Circulară este responsabilă de coordonarea și implementarea politicilor și măsurilor în acest domeniu. Acesta implementează Strategia națională privind economia circulară, care a stabilit obiective și măsuri pentru tranziția către un model economic circular.

De asemenea, au fost create parteneriate între autorități, sectorul privat și organizațiile neguvernamentale pentru a promova economia circulară și a dezvolta soluții comune. Au fost inițiate proiecte de economie circulară în diferite sectoare, cum ar fi agricultura, textilele, construcțiile și tehnologia informației, pentru a încuraja inovarea și crearea de locuri de muncă durabile.

România a implementat scheme de răspundere extinsă a producătorilor (REP) pentru anumite categorii de produse, cum ar fi ambalajele și echipamentele electrice și electronice. Aceste scheme impun producătorilor responsabilitatea de a-și colecta și recicla produsele la sfârșitul ciclului de viață. Prin intermediul acestor scheme, producătorii sunt încurajați să dezvolte produse durabile și ușor de reciclat, contribuind astfel la economia circulară.

Un alt exemplu al economiei circulare în România este promovarea conceptului de închiriere sau partajare a bunurilor. Companiile care oferă servicii de închiriere de biciclete, unelte sau echipamente electronice permit oamenilor să utilizeze temporar aceste bunuri, evitând astfel achiziționarea de bunuri noi pentru a fi utilizate doar ocazional. Acest lucru reduce consumul de resurse și generarea de deșeuri.

Haine și accesorii refolosite, reciclate și reciclate"- REDU este prima întreprindere socială din România care creează produse noi și îmbunătățite din deșeuri textile pre-consum și post-consum și prima inițiativă din Iași de colectare a materialelor vechi și folosite din comunitate pentru reutilizare.

Activitatea include acțiuni de colectare a deșeurilor textile, valorificarea acestora într-un atelier, precum și comercializarea produselor cu valoare adăugată, pentru asigurarea viabilității financiare și multiplicarea impactului pozitiv.

Scopul proiectului este de a dezvolta un model de economie circulară la nivel local. Ca urmare, activitatea sa include acțiuni de colectare a deșeurilor textile, recuperarea acestora într-un atelier, precum și produse cu valoare adăugată de piață pentru a asigura viabilitatea financiară și a multiplica impactul pozitiv. Activitatea proiectului continuă și astăzi sub forma unei întreprinderi sociale care își propune să schimbe modul în care moda este privită de la o alegere impulsivă la una conștientă. Sunt oferite soluții practice pentru îmbunătățirea textilelor – servicii de fabricare și personalizare a produselor, folosind materiale recuperate, donate de comunitatea locală sau colectate din ateliere și fabrici de creație, sau materiale sustenabile achiziționate de la furnizori locali, astfel încât să se îmbunătățească impactul negativ al industriei textile asupra mediului.

Principalele rezultate:

Crearea a 8 locuri de muncă part-time și full-time în domeniile proiectării, croitoriei și promovării activității întreprinderii sociale;

Colectarea a aproximativ 4950 kg de deșeuri textile post-consum prin 10 puncte de colectare, de la persoane fizice din Iași, și aproximativ 450 kg de deșeuri pre consum, de la fabrici care utilizează textile;

Crearea a 1169 de produse "GREEN" în atelierul REDU, care a implicat proiectarea, identificarea materialelor potrivite și prelucrarea acestora pentru a lua forma unor noi produse utile și atractive;

Realizarea a 596 de produse la comanda din materiale obținute din activitatea de colectare deșeuri textile;

Retușarea a 129 de produse ale ieșenilor în atelierul de reparații REDU;

Recondiționarea a aproximativ 2060 de produse a căror "durată de viață" a fost extinsă;

Comercializarea produselor către aproximativ 1500 de consumatori responsabili.

• ROCESP

Institutul de Cercetare pentru Economie Circulară și Mediu "Ernest Lupan" a fondat platforma ROCESP (Romanian Circular Economy Stakeholder Platforms https://rocesp.ro/). Rolul platformei este de a fi o rețea de rețele al cărei scop este de a crea un punct de convergență națională în ceea ce privește inițiativele, experiențele, problemele critice, perspectivele și așteptările privind economia circulară pe care țara noastră le dorește și le poate reprezenta în Europa cu o singură voce, promovând modul românesc de adaptare a economiei, inclusiv prin acțiuni specifice dedicate economiei, pilonul social și de mediu.

Membrii Platformei ROCESP sunt instituții ale administrației publice locale și centrale, instituții academice, de cercetare și inovare, dar și companii, asociații profesionale și reprezentanți ai societății civile. Toți aderă la Carta ROCESP care definește obiectivele, structura, domeniile de interes și instrumentele operaționale ale platformei.

• S.C. ECO BIHOR SRL

a construit o stație în care deșeurile organice solide sunt descompuse si transformate de microorganisme (în principal bacterii si ciuperci) într-un material stabil care poate fi valorificat in agricultura sau utilizat pentru acoperirea taluzurilor depozitelor de deșeuri conforme. Pe baza unei rețete speciale, se obține un amestec de sol de flori care este valorificat atât în sac, cât și în vrac.

Ulterior compania si-a extins activitatea cu stația de tratare mecano-biologica a deșeurilor menajere și asimilabile provenite de la populație. Principiul activității de tratare mecano-biologica este reducerea cantității deșeurilor depozitate prin sortarea și valorificarea deșeurilor reciclabile din masa aceasta, și obținerea unui compost de calitate inferioară (prin tratarea deșeurilor organice ) ce se folosește pentru acoperirea zilnica a deșeurilor depozitate.

In urma tratării acestor deșeuri, deșeurile industriale si deșeurile care nu pot fi tratate sunt depozitate în depozitul ecologic. Levigatul drenat (apa uzată) este tratat prin propriile stații de tratare prin osmoză inversă, rezultând apă de calitate standard. Biogazul generat de depozitul de deșeuri este captat și valorificat energetic prin stația de biogaz cu racordare la rețeaua energetică națională, obținându-se astfel certificate verzi.

• Hubrica-creative agora

Proiectul s-a născut din nevoia de asociere a specialiștilor din diverse domenii (artiști, arhitecți, cercetători ITC, designeri, creatori), explorând forme de lucru colaborativ în vara anului 2016.

Această platformă creativă își propune să influențeze pe 2 direcții:

Atelierele individuale (colaborare, schimb de experiență, experimente, cercetare);
Comunitatea extinsă (public larg) (evenimente, expoziții, ateliere, teatru, dezbateri) (revitalizarea zonei urbane).

Obiectivele bunei practici sunt de a crea un spațiu comun pentru a încuraja/ stimula creativitatea și inovația, de a aduna mai mulți artiști și ateliere, deschiderea unui HUB pentru o comunitatea mai mare, crearea unui laborator de inovare bazat pe cercetare, antreprenoriat și educație și stimularea comunității pentru inspirație și idei noi pentru dezvoltare.

Spațiul este similar cu un:

Spațiu de colaborare
Hub creativ
Fabrică, spațiu creativ
Platforma de colaborare.

Se trata de un concepto único, desarrollado orgánicamente, que no se ha encontrado en ningún otro sitio, aunque se haya inspirado a otros modelos.

Prin angajarea comunității, au identificat provocări culturale. Aceștia au realizat necesitatea de a avea o comunitate ce trebuie să fie mai bine informată și educată cu privire la rolul pe care această practică (Hubrica) îl are în dezvoltarea comunității. Pentru aceasta, au pornit un proiect prin care dezvoltă o abordare cu trei căi pentru a deveni mai rezistenți la piață: antreprenoriat, inovație și educație.

Rezultate principale

Au avut mai multe expoziții, evenimente organizate cu impact pozitiv.
Spațiul poate fi vizitat pentru a vedea atelierele și artiștii care formează acest Hub.
Au câștigat încrederea și sprijinul comunității, deoarece au reușit să strângă fonduri pentru a restabili zonele comune ale spațiului în care se află.

Portugalia

Colectarea și reciclarea capsulelor de cafea în Cascais, Portugalia

Cascais a colectat un număr impresionant de 1,5 tone de capsule de cafea în doar trei luni, datorită unui proiect colaborativ lansat la sfârșitul anului 2022. Acest proiect de pionierat din Portugalia își propune să recicleze capsulele prin separarea aluminiului, plasticului și zațului de cafea pentru a crea noi produse. Protocolul de colectare și reciclare a capsulelor de cafea a fost semnat între compania municipală Cascais Ambiente, Tratolixo, și producătorii și distribuitorii de cafea. De atunci, cele opt ecocentre ale orașului au fost disponibile pentru ca rezidenții să-și depună capsulele folosite, indiferent de marcă sau material. Inițiativa a primit un mare sprijin din partea consumatorilor, peste 106.000 de capsule fiind deviate de la depozitele de deșeuri în primele trei luni de funcționare. Aluminiul și plasticul din capsule vor fi utilizate în producția de noi produse, în timp ce zațul de cafea va fi transformat în compost organic pentru uz agricol.

NÃM - Următorul pas pentru zațul de cafea

NÃM, un start-up cu sediul în Lisabona, Portugalia, revoluționează utilizarea zațului de cafea în producția de alimente. Compania adoptă un model de afaceri inspirat din natură, cu scopul de a elimina deșeurile. După luni de experimente, NÃM a cultivat cu succes ciuperci de stridii folosind o combinație de zaț de cafea, paie și miceliu.

Parteneriatul cu Delta Cafés a impulsionat producția, startup-ul primind zilnic 100 kg de zaț de cafea, cantitate pe care își propun să o dubleze în 2021. Ciupercile sunt furnizate restaurantelor pe o rază de 15 km, în timp ce reziduurile rezultate din proces sunt transformate în îngrășăminte naturale pentru grădinile și fermele locale, în colaborare cu partenerii NÃM. Compania reprezintă un exemplu notabil de economie circulară și sustenabilitate.

SKIZO – Planul de reducere a microplasticelor din oceanele noastre

Skizo, un start-up portughez, a lansat recent o pungă de rufe sintetică care colectează microplasticele eliberate de fibre. Punga împiedică eliberarea unor bucăți mici de plastic în râuri și oceane, după cum a explicat startup-ul într-o declarație.

Punga este fabricată din "plase de pescuit aruncate și plastic colectate pe coasta portugheză și pe plaje de pescarii locali, care ulterior sunt transformate în textile de către companii din nordul Portugaliei". Sticlele de plastic și plasele de pescuit sunt inițial curățate, mărunțite și transformate în pelete (bile mici de plastic), care sunt apoi transformate în fir și clasificate în continuare ca poliester (din sticle) și poliamidă (din plase).

Skizo, a declarat: "Se estimează că 35% din microplasticele eliberate în ocean provin din uzura textilelor sintetice în timpul spălării. Aceste microplastice sunt ingerate de pești, pe care apoi îi consumăm. Această pungă este un prim pas în rezolvarea acestei probleme de mediu." Pentru a folosi sacul de spălat, au adăugat: "Pur și simplu umpleți-l cu aproximativ două treimi din îmbrăcămintea sintetică și puneți-l în mașina de spălat împreună cu alte articole. Deoarece pungile sunt fabricate cu un strat subțire de poliamidă cu deschideri de aproximativ 50 micrometri, fibrele care pot fi eliberate din hainele sintetice sunt prinse în pungă și pot fi aruncate pentru reciclarea plasticului.

Skizo și-a început inițial linia de produse cu dezvoltarea adidașilor. După ce a vândut în numeroase țări europene, Brazilia, Statele Unite și Canada, marca va lansa un nou design de adidași personalizabili în august. În plus, startup-ul a creat genți de plajă fabricate din plastic oceanic, bumbac reciclat și in, după cum se menționează în același comunicat de presă. În viitor, Skizo intenționează să exploreze posibilitatea de a da o a doua viață microplasticelor colectate de pungă și, de asemenea, să se aventureze în producția de costume de baie folosind plase de pescuit aruncate.

Spania

Implementarea economiei circulare în Spania și Uniunea Europeană

Trecerea la o economie circulară necesită participarea tuturor membrilor societății, nu doar a guvernului. Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru succesul industriilor de producție, producție, distribuție și gestionare a deșeurilor. Consumatorii și rezidenții, în special, trebuie să joace un rol esențial atât în reciclare, cât și în preferințele consumatorilor.

În timp ce Circulara Spaniei 2030 este menită să fie pusă în aplicare pe parcursul mai multor ani, se vor lua măsuri concrete pe termen scurt și mediu printr-o serie de planuri de acțiune care se bazează pe cunoștințele anterioare și se adaptează la condițiile și evenimentele în schimbare, astfel încât, pe baza evaluării rezultatelor, cele mai eficiente măsuri să poată fi încorporate în planurile ulterioare. Strategia privind economia circulară, împreună cu planurile de acțiune, politicile și instrumentele aferente, vor fi axate pe următoarele linii de acțiune: reutilizarea și purificarea apei, purificarea apei, producția, consumul, gestionarea deșeurilor și resursele prime terțiare. Strategia spaniolă pentru economia circulară își propune să fie modelul preferat pentru agențiile guvernamentale, întreprinderi și cetățeni deopotrivă, prin abordarea sa intersectorială. Unele zone ale economiei spaniole sunt sub observație atentă din cauza importanței lor pentru economia și modul de viață al țării. Acesta este cazul în domeniile construcțiilor, agriculturii, pescuitului și silviculturii, producției generale, produselor de consum, călătoriilor, textilelor și îmbrăcămintei. Paradigma economiei circulare elimină deșeurile și poluarea, reutilizează materialele și regenerează sistemele naturale. Scopul este de a menține valoarea produselor, materialelor și resurselor în economie. În acest timp, gunoiul este minimizat și utilizat cât mai mult posibil.

Factori cheie în domeniul economiei circulare din Spania

Construcții: Construcțiile domină Spania. În 2018, sectorul construcțiilor a contribuit cu 6,5% din PIB-ul spaniol, dar a consumat 40% din resurse, a creat 40% din deșeuri și a eliberat 35% din emisiile cu efect de seră. Astfel, impactul sectorului construcțiilor asupra sustenabilității trebuie redus, iar tehnologiile și practicile economiei circulare trebuie introduse treptat. Directiva 2018/851/UE examinează Directiva-cadru privind deșeurile, astfel cum este susținută de Protocolul UE privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, parte a strategiei din 2021 în domeniul construcțiilor, și de Comunicarea Comisiei privind utilizarea eficientă a resurselor în construcții. Acest lucru va spori reutilizarea și reciclarea produselor, ceea ce are beneficii economice și de mediu.

Agricultură, pescuit și silvicultură: Agricultura furnizează 70% din industria alimentară și a băuturilor și ajută la stabilirea și integrarea regiunii. PIB-ul agriculturii spaniole în 2016 a fost de 10,62%. 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare din UE dăunează economiei sale. Costurile energiei și ale mediului complică acest lucru. Agricultura, la fel ca toate sectoarele bioeconomiei, trebuie să furnizeze alimente de calitate superioară la prețuri mai mici, asigurând în același timp utilizarea durabilă a resurselor naturale, biodiversitatea și protecția ecosistemelor, reducerea deșeurilor, valorificarea și modelele alimentare durabile.

Industrie: Industria reprezintă 17,7% din PIB și 14% din ocuparea forței de muncă. Agendele sectoriale ar putea include nevoile economiei circulare pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung. Transformarea digitală este necesară pentru a satisface societatea modernă și exigentă. Firmele industriale trebuie să își schimbe abordarea. Gestionarea și monitorizarea stimulează economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor în Industria Conectada 4.0.

Moda: Moda este a doua cea mai poluantă industrie din lume, potrivit UNCTAD (Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare). Aceasta contribuie cu 10% la emisiile globale de carbon și cu 20% la apele uzate. Moda folosește mai multă energie decât aeronavele și transportul maritim combinate.

Companii exemplare spaniole care implementează practici de economie circulară: conducerea drumului către sustenabilitate

Infinite Athletic

Infinite Athletic, o firmă catalană care produce tricouri cu rachete de tenis, este un exemplu de economie circulară. Această inițiativă își propune să producă cămăși noi din frânghii de poliester. Deoarece poliesterul poate fi reciclat în haine noi, ei fabrică tricouri cu o durată de viață nedeterminată, de unde și porecla lor. Astfel, ei profită de cele 60 de tone de gunoi din șirul rachetelor din Spania.

TheCircularLab

Centrul de inovare în domeniul ambalajelor și reciclării din Logroño, La Rioja. Un studiu revoluționar care explorează ambalajele viitoare, gestionarea inteligentă a deșeurilor în orașele inteligente, consumul etic și reciclarea cetățenilor. Acest laborator dezvoltă, testează și execută inovații în domeniul ambalajelor. TheCircularLab gestionează ciclul de viață al ambalajelor de la concepție prin ecodesign până la reintroducerea în ciclul de consum prin noi produse bazate pe patru domenii strategice de activitate: ambalaje viitoare, deșeuri inteligente, conștientizarea cetățenilor și eco-antreprenoriat.

Circular Market

Piața circulară conectează companiile pentru a le ajuta să creeze valoare. O abordare ingenioasă care transformă gunoiul unei companii în materiile prime ale alteia. Această platformă permite, de asemenea, utilizatorilor să se conecteze pentru a face achiziții comune, pentru a partaja resurse și pentru a crea noi locuri de muncă și oportunități de afaceri.

Sheedo Life

Marca spaniolă de papetărie ecologică Sheedo Life este binecunoscută. Fiecare persoană contribuie la obiectivul său de a schimba obiceiurile de consum cu unele mai durabile. Cadourile lor de papetărie acordă prioritate sustenabilității și bunăstării. Principalul lor material este hârtia însămânțată, iar fabricarea lor este manuală. Hârtia poate fi plantată după utilizare, deoarece conține semințe.

The Ecoalf

Firma de îmbrăcăminte Ecoalf își creează articolele de îmbrăcăminte folosind materiale reciclate, cum ar fi anvelope vechi, poliester și chiar zaț de cafea folosit. Din 2009, obiectivul lor a fost reducerea emisiilor de CO2 și a consumului de apă prin utilizarea poliesterului reciclat, nailonului, lânii și bumbacului. Certificat GRS. Standardul voluntar Global Recycled (GRS) urmărește și verifică componentele reciclate din produsele finale. Standardul lanțului de aprovizionare acoperă trasabilitatea, principiile de mediu, criteriile sociale, compoziția chimică și etichetarea.

The European RobinFood Project

Inițiativa RobinFood în Europa încearcă să reducă risipa alimentară de la micii fermieri. De asemenea, își propune să angajeze persoane defavorizate și să creeze noi articole sănătoase pentru vânzarea internațională. Eroski, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT Food) și start-up-ul RobinFood au început acest program în Spania, Belgia și Olanda.

Rolul economiei circulare în transformarea orașelor europene

Economia circulară poate juca un rol semnificativ în transformarea orașelor europene în locuri mai durabile și mai reziliente. Iată câteva modalități prin care economia circulară poate contribui la această transformare:

Eficiencia de los recursos: En el contexto de las ciudades europeas, la eficiencia de los recursos puede aportar importantes beneficios económicos y medioambientales. Las ciudades son centros de consumo, y la economía circular puede ayudar a disminuir la cantidad de residuos generados por los residentes y las empresas. Esto, a su vez, puede rebajar la presión sobre los vertederos, reducir los costes de eliminación de residuos y mejorar la calidad del aire y del agua. Además, al aplicar los principios circulares, las ciudades pueden limitar su dependencia de las materias primas y crear una base de recursos más segura y resistente.

Crearea de locuri de muncă: Tranziția către o economie circulară are potențialul de a crea noi locuri de muncă în domenii precum gestionarea deșeurilor, reciclarea și proiectarea produselor. În orașe, unde există adesea o concentrare de întreprinderi creative și inovatoare, există o oportunitate deosebită ca inițiativele economiei circulare să prospere. Oferind sprijin start-up-urilor și promovând colaborarea între întreprinderi, instituții de cercetare și alte părți interesate, orașele pot crea un mediu care încurajează inovarea și crearea de locuri de muncă.

Inovare: Economia circulară necesită noi moduri de gândire cu privire la produse și sisteme, care pot stimula inovarea și noi modele de afaceri. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul orașelor, unde sunt necesare noi soluții pentru abordarea provocărilor sociale și de mediu complexe. Prin promovarea inovării în domenii precum transportul durabil, sistemele energetice și gestionarea deșeurilor, orașele pot deveni lideri în tranziția către o economie mai circulară.

Atenuarea schimbărilor climatice: Economia circulară poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră printr-o utilizare mai eficientă a resurselor și prin reducerea deșeurilor. Orașele contribuie semnificativ la emisiile globale de gaze cu efect de seră și, prin urmare, joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Prin promovarea principiilor circulare, orașele pot reduce amprenta de carbon a rezidenților și a întreprinderilor lor și pot contribui la atingerea obiectivelor climatice.

Implicarea comunității: Inițiativele economiei circulare pot oferi oportunități de implicare și împuternicire a comunității. Prin promovarea unor inițiative precum programe comunitare de reciclare, cafenele de reparații și programe de resurse comune, orașele pot construi capital social și pot consolida rezistența comunității. Acest lucru, la rândul său, poate contribui la cultivarea unui sentiment de apartenență la comunitate și la promovarea coeziunii sociale.

În concluzie, economia circulară are potențialul de a transforma orașele europene prin îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor, crearea de noi oportunități de locuri de muncă, stimularea inovării, contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și stimularea implicării comunității. Prin adoptarea unei abordări holistice a economiei circulare, orașele pot debloca beneficiile unui viitor mai durabil și mai rezilient.

Metode și tehnici de conștientizare a populației pentru adoptarea modelului economiei circulare

Iată câteva metode și tehnici care pot fi utilizate pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a promova adoptarea modelului economiei circulare:

Educație și formare: Furnizarea de programe de educație și formare pentru public și întreprinderi poate contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la beneficiile economiei circulare și la modul de punere în aplicare a principiilor circulare în viața și operațiunile lor de zi cu zi. Aceste programe pot fi livrate prin ateliere, seminarii, cursuri online și campanii educaționale.

Comunicare și informare: Comunicarea eficientă și schimbul de informații sunt esențiale pentru promovarea modelului economiei circulare. Acest lucru poate fi realizat prin diverse canale, cum ar fi social media, site-uri web, buletine informative, evenimente publice și publicații. Aceste canale pot fi folosite pentru a împărtăși informații despre inițiative circulare, povești de succes și cele mai bune practici.

Inițiative de colaborare: inițiativele de colaborare care implică părți interesate din diferite sectoare pot contribui la promovarea principiilor și practicilor economiei circulare. Aceste inițiative pot include parteneriate între întreprinderi, agenții guvernamentale, organizații non-profit și instituții academice. Aceste parteneriate pot contribui la schimbul de cunoștințe, resurse și expertiză pentru a promova practicile economiei circulare.

Stimulente și recompense: Stimulentele și recompensele pot fi utilizate pentru a încuraja persoanele fizice și întreprinderile să adopte practici ale economiei circulare. De exemplu, guvernele pot oferi stimulente fiscale companiilor care adoptă practici circulare sau pot oferi reduceri consumatorilor care achiziționează produse fabricate din materiale reciclate.

Proiectarea produselor: Principiile economiei circulare pot fi integrate în proiectarea produselor pentru a promova consumul și producția durabile. Aceasta poate include proiectarea produselor cu materiale reciclate, asigurarea faptului că acestea sunt durabile și reparabile și implementarea unui program de preluare pentru a asigura eliminarea și reciclarea corespunzătoare a produselor.

Modele de afaceri circulare: Promovarea modelelor de afaceri circulare, cum ar fi produsul ca serviciu, poate contribui la reducerea deșeurilor și la promovarea consumului durabil. Aceste modele implică leasingul sau închirierea de produse în loc să le vândă direct, ceea ce poate ajuta la prelungirea duratei lor de viață și la reducerea deșeurilor.

În general, aceste metode și tehnici pot fi eficiente în sensibilizarea și promovarea adoptării practicilor economiei circulare în rândul populației.