Efectele poluării municipale

Poluarea aerului și a apei urbane

Curățenia și sustenabilitatea mediului sunt două probleme cu care se confruntă orașele din întreaga lume. Aceste aspecte includ creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, zonele publice neigienice, mirosurile neplăcute, creșterea consumului de energie, ratele scăzute de reciclare și spațiul limitat.

În zilele noastre, una dintre cele mai mari probleme în ceea ce privește sănătatea și mediul este poluarea aerului exterior.

Emisiile provenite de la motoarele autovehiculelor, arderea combustibilului solid și industria sunt principalii factori ce contribuie la poluarea aerului exterior. Alte cauze ale poluării includ praful cauzat de vânt, emisiile biogene legate de vegetație și fumul provenit de la incendiile de vegetație (sporii de polen și mucegai).

Principalele cauze de deces din lume, cum ar fi bolile de inimă, cancerul pulmonar, afecțiunile respiratorii și astmul, sunt expuse riscului din cauza poluării aerului exterior. Din grafic se poate observa că este una dintre cauzele majore de deces la nivel mondial.

Poluarea aerului reprezintă una dintre principalele cauze de deces. Dar efectele sale sunt mult mai profunde deoarece ea este un factor de risc la nivel mondial.

Poluarea aerului are un impact semnificativ asupra calității vieții oamenilor în timpul acesteia, pe lângă faptul că li se răpesc ani de zile din ea. Efectele negative asupra mediului înconjurător sunt mai concentrate în spațiile limitate, inclusiv pe căi navigabile, deoarece toată lumea împarte același perimetru de aer și apă.

Volume mari de poluanți din numeroase surse pătrund în râurile urbane. Acestea includ deșeurile, scurgerile de apă pluvială poluată din zonele urbane, sursele mobile (cum ar fi autoturismele și camioanele), apele uzate rezidențiale și comerciale și evacuările industriale. Populațiile urbane împart frecvent aceleași surse de apă, prin urmare această poluare provoacă riscuri de mediu și de sănătate publică, cum ar fi scăderea calității apei potabile și un mediu acvatic nesigur pentru înot.

Contaminarea apei în zonele urbane ar putea îmbrăca multe forme. Petrolul, cauciucul, metalele grele și alte toxine provenite de la automobile sunt transportate prin scurgerile de pe străzi. Canalizarea care nu a fost tratată corespunzător sau adecvat poate conține niveluri semnificative de contaminanți, cum ar fi bacterii coliforme, fecale, nitrați, fosfat, substanțe chimice și alți microbi, fiind în același timp scăzute în oxigen dizolvat. Nivelurile de nitrați din apele uzate tratate ar putea fi în continuare semnificative. Numeroase locuri, inclusiv depozitele de deșeuri, deșeurile toxice și locațiile de depozitare și utilizare a substanțelor chimice, rezervoarele de stocare a combustibilului care se scurg și eliminarea intenționată a materialelor periculoase, pot contamina apele subterane și apele de suprafață. Ploaia acidă, depunerea nitraților și depunerea de amoniu sunt toate efecte ale poluării aerului ce pot schimba compoziția chimică a apei.

Trebuie găsite soluții durabile în zona metropolitană pentru a reduce dependența sa de poluanți și cantitatea de poluanți pe care o creează, dar și pentru a recicla sau pentru a elimina în mod corespunzător poluanții înainte ca aceștia să deterioreze solul, apa sau atmosfera.

Prevenirea poluării urbane este adesea în mare parte un efort de comunicare. Oamenii trebuie să fie informați cu privire la modul de aruncare corectă a deșeurilor. Cel mai bun mod de a transmite acest mesaj este acela de a indica unde se află spațiile alocate depozitării deșeurilor dar și de a conștientiza problemele pe care acestea le pot provoca în bazinele noastre hidrografice.

Fauna sălbatică și toxocitatea urbană

Pesticidele, poluanții industriali și metalele grele sunt exemple de toxine care sunt introduse artificial în mediul înconjurător de activitatea umană reprezentând consecințe derivate din minerit sau din agricultură.

Astfel, putem înțelege de ce fauna sălbatică urbană concentrează un nivel mare de toxicitate realizând faptul că regiunile urbane au niveluri de poluare mai ridicate decât cele rurale. Acest lucru se datorează faptului că traficul și activitățile industriale sunt frecvent legate de poluare.

În comparație cu omologii lor din mediul rural, animalele sălbatice care trăiesc în orașe sau suburbii se confruntă cu probleme de sănătate distincte, care sunt frecvent provocate de activitatea umană. În ansamblu, am descoperit faptul că fauna sălbatică urbană era într-o stare de sănătate mai rea decât speciile din medii mai naturale. Acest lucru a fost determinat în cea mai mare parte de țesuturile animalelor urbane care conțineau mai multe toxine.

Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor

Pentru a aborda această problemă, infrastructura civilă trebuie îmbunătățită în zonele urbane. Creșterea economică eficientă necesită crearea unei infrastructuri de înaltă calitate care să răspundă cerințelor populației, protejând în același timp mediul. Infrastructura pentru gestionarea deșeurilor este esențială pentru realizarea dezvoltării durabile. Epuizarea resurselor naturale este rezultatul creșterii rapide a populației regiunilor urbane.

Gestionarea eficientă a deșeurilor îmbinată cu extracția resurselor este esențială deoarece deșeurile urbane sunt resurse potențiale. Bunuri de valoare pot fi extrase din deșeuri sub formă de materiale, energie sau nutrienți, care pot susține mijloacele de subzistență ale numeroaselor persoane. Doar investind în instalații de gestionare a deșeurilor, acestea pot fi convertite în resurse depinzând de un set coordonat de măsuri pentru a genera piețe și pentru a maximiza recuperarea materialelor reutilizabile/ reciclabile. Dezvoltarea viitoare a infrastructurii de gestionare a deșeurilor în toate zonele urbane trebuie să se concentreze pe materiale, energie și recuperarea nutrienților, deoarece resursele pot fi extrase din deșeuri utilizând tehnologiile actuale.

Vrei să-ți verifici cunoștințele?

Click aici

Română